Stil

Ghid StyleReport.ro – principalele complicații orologere explicate

scris pe 05 Mar 2012 de Dragoș Aliciu 47601 vizualizări
Stil - complicatii orologere

Orice funcție suplimentară a unui ceas mecanic dincolo de indicarea orelor și minutelor se numește complicație. Dacă un model simplu are un mecanism format din doar 250 de piese separate, un ceasornic complicat ajunge ușor la câteva mii de componente. Care sunt complicațiile, cum se citesc și la ce ajută, puteți citi în articolul următor.

Pentru pasionații de ceasuri, funcțiile elaborate ale unui mecanism mecanic au aceeași greutate ca numărul de cai putere sau viteza de accelerație în universul iubitorilor de mașini. Nu există un motiv mai bun pentru a aprecia un ceas mecanic ca mișcarea fascinantă a pieselor sale interioare.

Regula e simplă: orice funcție dincolo de numărarea orelor și minutelor se numește complicație. Poate fi vorba de informații suplimentare afișate pe cadranul ceasului sau pur și simplu de un mod diferit de a rezolva o anumită problemă tehnică.Unele mărci încorporează propriile complicații, altele găsesc moduri noi de a le exprima pe cele deja existente. Cu mici excepții, asupra complicațiilor considerate generale nu există patente care să ofere exclusivitate unei anumite mărci, ceea ce înseamnă că imaginile de mai jos nu pot fi considerate reprezentative pentru un anumit brand sau o anumită funcție. Am alcătuit un top al celor mai întâlnite complicații, fiecare cu o scurtă explicație, astfel încât numărul mare de lansări de la Baselworld, cel mai mare târg de ceasuri din lume, să nu vă ia pe nepregătite.

1. Armarea automată a mecanismului

Ceasurile mecanice trebuie întoarse pentru a funcționa. E o regulă simplă, cunoscută de oricine poartă la mână un ticăitor fără baterie. În secolul al XVIII-lea un ceasornicar elvețian a brevetat ideea mecanismului automatic. Cu ajutorul unei greutăți oscilante care aluneca în jurul unui ax central, Abraham Perrelet arma suplimentar mecanismul astfel încât perioada de timp trecută între o întoarcere și alta să fie mai mare. În prezent, mecanismele automatice sunt un lucru obișnuit. Aproape toate mărcile elvețiene producătoare de ceasuri mecanice, de la Swatch la Patek Philippe, au în colecție numeroase calibre cu armare automată.

Greutatea oscilantă, denumită și rotor, are rolul de a arma suplimentar mecanismul ceasului la fiecare mișcare a mâinii. Spectaculozitatea mecanismului îi face pe producători de multe ori să fabrice capacul ceasului din safir, astfel încât rotația să fie vizibilă persoanei care poartă ceasul. Foto: Baume et Mercier Dual Time / Foto: Baume et Mercier

Forma complicației variază de la rotorul periferic brevetat de Universal Geneve și folosit intens de Piaget pentru ceasurile sale ultra-subțiri la modelul cu armare liniară lansat anul trecut de Corum.

2. Cronograful

Este practic un ceas în ceas. Pe lângă timpul obișnuit afișat pe cadranul principal, purtătorul poate declanșa măsurarea unor intervale mai mici de timp, cum sunt zecimile sau sutimile de secundă. Controlul se face cu ajutorul a două butoane (sau unul singur în varianta ceasurilor monopoussoir), cel de sus pentru pornirea și oprirea măsurării, iar cel de jos pentru resetare. Timpul scurs se citește prin interpretarea poziției acului central și a informațiilor indicate de cele două sau trei contoare. Subcadranele totalizează rotațiile acului central, de obicei ele fiind marcate 30 minute / 12 ore.

Ceasurile cronograf sunt ușor de recunoscut datorită celor două butoane amplasate în dreptul orelor 2 și respectiv 4. Citirea se face prin interpretarea acului central și a celor trei totalizatoare /  Foto: Breitling Navitimer Super Constellation

O aplicație specială foarte des întâlnită a cronografului este tahimetrul, care permite determinarea vitezei de deplasare cu ajutorul scalei gradate, marcată pe bezelul ceasului. Cronograful se pornește în momentul trecerii pe lângă o bornă kilometrică și se oprește după parcurgerea unui kilometru, deci la o a doua bornă. Acul central rămâne în dreptul vitezei exprimate în km/h.

Foto: Hanhart

Variațiuni ale acestei complicații sunt cronograful rattrapante – permite pornirea unui al doilea cronograf pentru măsurarea timpilor intermediari sau flyback – oferă posibilitatea de a reseta măsurarea în timpul funcționării, fără oprirea acului central. Tag Heuer a împins capacitățile tehnice ale cronografului la maximum prin modelul Mikrogrider 2000, ceasul capabil să măsoare a 2000-a parte a unei secunde.

3. Calendar perpetuu

Calendarul perpetuu este o minune tehnică, o funcție care permite ceasului să determine singur care dintre lunile unui an are 28, 29, 30 sau 31 de zile. În funcție de complexitate, un astfel de mecanism poate funcționa fără ajustări suplimentare câteva sute de ani, e capabil să țină cont de anii bisecți și să numere inclusiv anii.

Un calendar perpetuu complet indică în același timp ziua săptămânii, data, luna și anul, fiind capabil să distingă între lunile cu 29, 30 și 31 de zile și ani bisecți. Există și forme mai simple ale complicației, așa cum este și modelul Patek Philippe de mai sus (ziua săptămânii, data, luna) Foto: Patek Philippe Perpetual Calendar Ref. 5207 – funcții calendar perpetuu, fazele lunii și tourbillon / Foto: Patek Philippe

4. Complicații sonore

Acum sute de ani, în Geneva, testul de intrare în breasla ceasornicarilor consta în realizarea unei complicații sonnerie. Până în ziua de azi alarma sau funcțiile cu repetiție sunt considerate printre cel mai dificil de executat complicații. Soneriile presupun o carcasă construită special pentru a rezona și unul sau mai multe ciocănele care lovesc în interiorul ei.

Funcția sonnerie e utilă în anunțarea timpului fără ca purtătorul să fie nevoit să se uite la cadran. Pentru anumite ceasuri ea se face automat după trecerea fiecărui sfert de oră – petite sonnerie – în timp ce în alte variante poate fi declanșată la comandă prin apăsarea unui buton – grande sonnerie. De exemplu, pentru anunțarea orei 5 și 35 de minute se vor auzi în total 12 bătăi de tonalități diferite – cinci bătăi de același fel pentru ore, două pentru sferturile de oră trecute de la ora fixă și încă cinci pentru indicarea minutelor scurse de la 5.30.

5. Complicațiile „săritoare“ și retrograde se referă la moduri particulare de afișare a informațiilor de pe cadranul unui ceas. În cazul calibrelor „jumping“ (săritoare) acele sunt înlocuite de un disc marcat cu numere. Schimbarea orei presupune rotirea instantanee sau saltul discului spre un nou numeral.

Ceasul Baume et Mercier de mai sus afișează orele prin intermediul ferestrei plasate în dreptul orei 12. În momentul schimbării orei, cadranul marcat de sub fereastră sare la indicele următor. Foto: Baume et Mercier Automatic Jumping Hours / Foto: Baume et Mercier

În modelul de mai sus ceasul Hermes Le Temps Suspendu afișează data prin intermediul unei complicații retrograde. / Foto: Hermes

Dacă de cele mai multe ori ora este indicată prin rotirea limbilor în jurul unui ax central, complicația retrogradă folosește mai degrabă porțiuni de cerc sau mișcări liniare. La momentul potrivit acul sare de la un index la altul, iar când ajunge la capătul traseului este trimis imediat înapoi. Așa cum spuneam într-un articol anterior, Van Cleef & Arpels a reușit să spună adevărate povești cu ajutorul complicațiilor retrograde.

6. GMT este capacitatea unui ceas mecanic de a se adapta automat la un nou fus orar. De exemplu, dacă purtătorul ceasului călătorește de la București la Londra, el nu va fi nevoit să potrivească manual diferența de două ore ci pur și simplu va selecta orașul destinație, iar ceasul va mișca singur indicatoarele către ora potrivită.

Ceasurile GMT au marcate pe cadran orașe reprezentative pentru fusurile orare. În momentul călătoriei într-un alt fus orar, purtătorul trebuie să aleagă una dintre localitățile care corespunde acelui fus. Foto: Girard Perregaux ww.tc / Foto: Girard Perregaux

7. Fazele lunii, ecuația timpului – complicații astronomice. Ceasurile mecanice pot fi construite astfel încât să anticipe și afișeze mișcarea lunii de la „lună nouă“ la „lună plină“. O altă complicație întâlnită este „Equation du temps“, funcție care indică diferența dintre timpul solar real și cel mediu, adică între ora solară și cea stabilită prin convenție. Alte complicații astronomice pot afișa mișcarea boltei cerești văzută dintr-un anumit punct, poziția Pământului față de Soare sau chiar hărți în miniatură ale galaxiei.

Foto: Vacheron Constantin Tour d’Ille

Complicațiile astronomice sunt printre cele mai greu de construit. Ceasurile marilor orologerii precum Vacheron Constantin și IWC (exemplele de mai sus) afișează o hartă stelară care se mișcă în același timp cu Pământul, astfel încât imaginea de pe ceas și realitatea să coincidă întotdeauna. Foto: IWC Portuguese Siderale Scafusia / Foto: IWC

8. Tourbillon-ul a fost dezvoltat la începutul secolului al XIX-lea de către Abraham Louis Breguet, considerat și acum cel mai influent ceasornicar care a trăit vreodată. În esență, tourbillon-ul este o formă evoluată a eșapamentului unui ceas mecanic (acea componentă care regularizează energia venită de la arcul central) care are ca scop compensarea erorilor de măsurare cauzate de atracția gravitațională.

Tourbillonul a fost izolat în dreptul orei 6 pe cadranul acestui model Breguet Tourbillon Messidor / Foto: Breguet

Complicația a apărut prima dată pentru ceasornicele cu lanț care petreceau cel mai mult timp în buzunar, în poziție verticală. Breguet a realizat că frecvența eșapamentului (piesă extrem de importantă pentru acuratețea ceasului) are de suferit din cauza atracției gravitaționale care trăgea în jos părțile componente. După studii îndelungate a decis montarea eșapamentului în interiorul unei cuști care se rotea în jurul propriei axe o dată la un minut. Inovația permitea eșapamentului să adopte toate pozițiile verticale astfel încât erorile cauzate de gravitație se anulau reciproc.

Atât Zenith cât și Jaeger-LeCoultre au încercat adaptarea tourbillon-ului la cerințele ceasurilor de mână. Zenith Christophe Colomb este unul dintre modelele al cărui tourbillon se rotește pe mai multe axe în același timp. / Foto: Zenith

Utilitatea tourbillon-ului pentru ceasurile moderne este un subiect discutabil. La mâna purtătorului, poziția ceasului este schimbată de nenumărate ori într-un singur minut, lucru ce face aproape imposibilă calcularea unei singure erori gravitaționale. Companii precum Zenith sau Jaeger-LeCoultre au creat tourbilloane care se rotesc pe mai multe axe, dar chiar și așa scepticii susțin că îmbunătățirea acurateții este insesizabilă.

Cu toate că este o marcă nouă pe scena orologeriei elvețiene, Greubel & Forsey a pus un accent important pe reinventarea tourbillon-ului. Unele modele ale companiei beneficiază chiar de mai multe astfel de complicații. Foto: Greubel Forsey Double Tourbillon 30

Cert este că tourbillonul rămâne una dintre cele mai complexe complicații create vreodată și inclusiv în ziua de astăzi rămâne un simbol al priceperii casei producătoare.

9. Complicații atipice. Foarte des producătorii mari au abordări proprii asupra funcțiilor unui ceas. Tag Heuer a construit conceptul unui ceas în care arcul eșapamentului e înlocuit de un sistem de magneți. Harry Winston a adus o viziune unică asupra modului în care poate fi indicat timpul, în timp ce un brand precum Urwerk e construit aproape exclusiv în jurul metodelor alternative de spune cât e ceasul; HYT H1 amestecă orologeria cu hidromecanica, folosind lichid pentru a afișa timpul șamd.

Grand complication - un ceas poate avea o singură complicație sau toate cele de mai sus în același timp. Cele mai complicate ceasuri create numără chiar 20-25 de funcții mecanice care funcționează deodată.


13 comentarii

  • kLM pe 05 Mar 2012

    “dar chiar și așa scepticii susțin [ca] îmbunătățirea acurateții este insesizabilă”
    (fraza de deasupra ultimei imagini)

    Un alt articol excelent,
    Felicitari!

    Reply
  • Andrei pe 05 Mar 2012

    Dragilor
    O placere de articol! Astept si altele in continuare.
    Danke!

    Reply
  • Tony pe 05 Mar 2012

    Excelent articol, foarte interesant si instructiv.
    multumesc

    Reply
  • Claudiu pe 06 Mar 2012

    Cred ca la punctul 1, “Armarea automata a mecanismului” ati vrut sa spuneti ca “perioada de timp trecuta intre o intoarcere si alta” sa fie mai mare, nu mai mica.

    Reply
  • Marian pe 06 Mar 2012

    Excelent. Citesc cu placere aceste articole despre ceasuri. Am un ceas vechi, mostenire, as vrea sa stiu ceva despre acest ceas, unde ma pot adresa? Ceasul are cronograf si pe cadran scrie cu litere italice “Augustus”, Antimagnetic, 17 Rubis. Multumesc.

    Reply
  • Andrei pe 06 Mar 2012

    Bravo ! Un articol util.

    Reply
  • Gabriel99 pe 06 Mar 2012

    Foarte interesant, multumesc pentru articol.
    Referitor la ceasul Vacheron Constantin Tour d’Ille am inteles urmatoarele indicatii:
    - ora de rasarit si cea de apus (Lever /Coucher)
    - zi, luna, data
    - + / – 0-15 reprezinta diferenta intre ora solara si cea conventionala, in secunde

    Intrebari:

    1. Unde si cum se introduce latitudinea/longitudinea care sint necesare ptr calcularea timpului solar dar si ptr calcularea boltei ceresti vizibile?

    2. Ce reprezinta indicatiile din jurul ferestrei cu bolta cereasca? 14 15 16 apoi 8 9 10 si jops 1-4 si 20-24.

    Reply
    • Gabriel99 pe 06 Mar 2012

      Erata: Nu sint necesare lat/long ptr calcularea orei solare. Dar sint necesare ptr calculul vizibilitatii boltei ceresti.

      Reply
  • Andrei pe 06 Mar 2012

    Din fericiere pentru ei (si pentru noi), amaratii pe care ii scoteau jandarmii de sub zapada luna trecuta nici nu vor sti vreodata ca, pe lumea asta, exista astfel de ceasuri!

    Reply
  • Robert pe 07 Mar 2012

    Felicitari! Un articol foarte interesant si placut.

    Reply
  • Waisler pe 12 Mar 2012

    Felicitari pentru articol!
    Trebuie si la noi in tara dezvoltata cultura pentru ceasuri si ceasornicarie.
    Asteptam si alte articole din acest domeniu, bine scrise si documentate.

    Reply

Lasați un comentariu

* necesar
* necesar (confidential)
. Prin completarea acestui formular, sunteți de acord cu termenii și condițiile site-ului