Stil

De ce am cumpăra un ceas mecanic?

scris pe 20 Apr 2011 de Constantin Barbu 25345 vizualizări
ceasuri

Discuția despre precizia unui ceas are în mod incontestabil un singur câștigător: mecanismul quartz. La fel și cea despre fidelitatea unei imagini digitale în raport cu subiectul. Dar asta nu înseamnă că picturile trebuie să dispară cu totul, nu?

Cu mici excepții izolate, instrumentele de măsură a timpului de la încheietură sunt de două tipuri: mecanice și quartz. Le despart câteva sute de ani de existență, distanța a două continente măsurate pe lung, dar și erori diferite la funcționare. Iar cum laitmotivul perioadei pe care o trăim este „secolul vitezei și al preciziei“ întrebarea de ce să mai cumpărăm ceasuri mecanice are nevoie de un răspuns foarte bun.

Succesul mecanismelor quartz nu e mai vechi de 42 de ani. Nu ar avea cum, având în vedere că Seiko, marcă japoneză care există cu succes și astăzi, a reușit să micșoreze primul „ticăitor“ piezoelectric la dimensiuni purtabile abia în 1969. Bazându-se pe un principiu fizic întâlnit la majoritatea cristalelor naturale, piezoelectricitatea, inginerii japonezi reușeau să reducă rata de eroare a ceasurilor de mână la doar un minut pe an. Pentru standardele mecanice ale ceasornicăriei, realizarea asiatică era una de-a dreptul impresionantă și, din păcate pentru reprezentanții europeni ai branșei, elvețienii, un vis frumos.

Apariția ceasurilor quartz avea să aducă mari probleme unei industrii europene deloc pregătite să adopte noul standard, mult mai precis și, mai ales, cu mult mai accesibil ca preț. De altfel, revoluția japoneză a timpului avea să închidă multe dintre atelierele orologere elvețiene și să aducă în genunchi din punct de vedere financiar mărci cu renume în industrie.

Cum tehnic vorbind lupta era în mod clar pierdută, soluția nu mai putea veni decât din partea marketing-ului. Ceea ce s-a și întâmplat. Începând cu anii ’80, industria ceasurilor mecanice elvețiene se repoziționa nu ca o sursă de acuratețe ci mai degrabă ca un furnizor de lucrări de artă la purtător.

Așadar, de ce ar trebui să fie un ceas mecanic pe lista de opțiuni? În ciuda  aparentei fragilități nu trebuie uitat că „mecanicele“ au fost la conducere timp de sute de ani. Au participat cu succes la războaie mondiale, au urcat pe Everest și au contribuit decisiv la descoperirea adâncimilor de pe fundul oceanelor. Mărci precum Panerai și Blancpain au însemnată în codul genetic legătura cu domeniul militar în timp ce istoria brand-ului Heuer nu poate fi povestită fără a număra cursele auto în care cronometrele (mecanice!) au desemnat câștigătorul. La sfârșitul anilor ’60, ingineri ai NASA luau la pas magazinele de ceasuri din Houston în căutarea modelului cronograf capabil să reziste primei aselenizări. Șocuri extreme, temperaturi cuprinse între -18 și +93 de grade celsius, rezistență la câmpuri magnetice puternice – testele au fost „mai mult decât exhaustive“ și singurul model care a rezistat a fost Omega Speedmaster, primul ceas care a ajuns pe suprafața Lunii.

Nici diferențele de acuratețe nu mai sunt atât de mari. Avansul tehnologic în cazul materialelor, lubrifianților sau modalităților de asamblare au făcut  calibrele mecanice mult mai practice. Un certificat de cronometrie, cu care se livrează unele dintre cele mai cunoscute mărci de ceasuri elvețiene, izolează eroarea zilnică a mecanismelor undeva între -4 și +6 secunde pe zi. Chiar și dacă un ceas precum Rolex Submariner se abate de la ora programată cu câte 6 secunde în fiecare zi a unui an, acuratețea sa totală va fi de 99,994%! Îi vor trebui 10 zile pentru a divaga cu un minut întreg, ceea ce, trebuie să recunoaștem, nu e chiar atât de mult. Nevoia bateriei dispare la fel cum, pentru modelele automatice, care se încarcă singure, nici armarea nu e necesară atât de des.

Rămâne în discuție argumentul prețului. Parte din repoziționarea de marketing a elvețienilor a însemnat păstrarea nivelului mediu de preț la un nivel ridicat. Ceea se și justifică având în vedere că direct proporțional cu acesta crește și implicarea unui ceasornicar pentru fiecare exemplar în parte. Dar nu numai atât. Mărci precum swatch sau Tissot oferă calibre mecanice la costuri accesibile, asta în condițiile în care vreți să păstrați inscripția „Swiss made“ și refuzați reprofilarea către brand-uri germane sau chiar japoneze.

A avea la mână un ceas mecanic e pe undeva similar cu a fi pasionat de mașinile de epocă.  Gestul în sine vorbește despre o lume ceva mai tihnită, o pasiune pentru mecanică și, dincolo de ea, o fascinație pentru o formă de artă. Nu veți regăsi niciodată pasiune umană printre circuite și baterii, nu veți asculta cu facinație ticăitul unei mașinării care atinge în mod mecanic, cu roți și arcuri, un număr de 72.000 de ticăituri pe oră, în cazul unui…banal quartz. Nu veți auzi cuvinte precum tourbillon sau repetiție la minut și nu veți afla nimic din istoria de sute de ani de dinainte de apariția curentului electric. Și ce dacă o dată la câteva săptămâni va trebui să vă repotriviți ora? Atât de grăbiți suntem?!


26 comentarii

  • fLoreign pe 20 Apr 2011

    Asta ca sa nu mai punem la socoteala faptul ca de cand producatorul mondial al aproape oricarui produs este China, poti avea un ceas automatic pentru $20. Iata un astfel de model: [editat de StyleReport.ro - nu este permisa postarea de linkuri publicitare]

    Pentru cei cu buzunare mai pantecoase, aceeasi poveste de cand lumea: limita e cerul.

    Reply
  • Andrei pe 21 Apr 2011

    De acord, dar atunci nu te poti astepta la precizia unui Rolex, de exemplu. Preturile mici livreaza ceasuri…mici.

    Sunt multe componente de finete intr-un ceas mecanic si daca materialele, lubrifiantii si constructia in general nu sunt ok atunci o sa ai frecvente de functionare mai mult decat variabile => Rata de eroare mult mai mare.

    Reply
    • Ovidiu pe 22 Apr 2011

      Dar n-ai inteles din articol ca nu e vorba de precizie :P ci de pasiune…

      Reply
    • costica pe 26 Apr 2011

      Andrei, da-mi voie sa te contrazic: am 2 ceasuri mecanice, un swiss-made de firma, discret si elegant (nu dau nume ca nu e voie cu reclama), pe care il port la costum si un no-name butucanos facut in China care se potriveste perfect cu blugii.
      O sa fii surprins sa afli ca “facatura” o ia inainte cu 1 minut pe luna iar “scula” ramane in urma cu 1 minut pe saptamana.
      Deci nu e o regula cu rata de eroare, poate va fi ceva cu durata de viata.

      Reply
  • laur pe 21 Apr 2011

    Ce argumente!

    Am nevoie de un ceas mecanic, evident nu elvetian sau de fite, pentru simplu motiv ca merge fara baterii!

    De ce trebuie sa cumpar baterii 1 data / an, sau sa-mi bat capul cu acest subiect? cand eu folosesc ceasul de mana foarte rar: cand fac sport – sa stiu cate minute alerg, cate minute fac incalzire, eventual cand merg cu cortul (mobilul e o solutie mai buna daca ai unde sa-l incarci).
    Nu am nevoie de precizie astronomica, si un ceas clasic e suficient pentru ce-mi trebuie. Evident, nu l-am cumparat acum, este unul cumparat acum 20 ani.

    Ce nevoie am de ceas de mana intr-o zi obisnuita? Am ceas peste tot: la PC, metrou, mobil, etc.

    Reply
  • kLM pe 22 Apr 2011

    Ceasul nu reprezinta un indicator al timpului scurs ci o expresie a personalitatii; in anumite situatii, faptul ca scoti telefonul sa vezi ora in loc sa te uiti discret sub maneca inseamna doar ca te-ai ratacit.

    Reply
  • hash pe 26 Apr 2011

    “Nu veți regăsi niciodată pasiune umană printre circuite și baterii”

    huh? ce vorbesti, asta suna aproape ca o insulta.

    tu ai studiat circuite electronice, sau vorbesti ca sa te afli in treaba? ai idee cata ingeniozitate se afla acolo, si ce satisfactie iti da intelegerea faptului cum ele reusesc sa acceleze calculul, nemaivorbind de admiratia pentru cei care au gandit proiectul lor?

    te rog sa nu cadem in anacronisme. ingeniozitatea umana e la fel de fascinanta si atunci cand privesti roata, si atunci cand studiezi un circuit.

    in loc sa admiri faptul cum mintea umana reuseste sa creeze complexitate .. bine ca nu ne propui sa ne prosternam la clepsidra..

    Reply
  • worker pe 26 Apr 2011

    Ceasurile, si in special cele mecanice, si-au pierdut din rolul de instrument de masura si au devenit accesorii asemeni bijuteriilor. Greu de inteles de ce trebuie sa purtam o sirma incolacita pe deget sau la git. Numai faptul ca sirma e de aur (care nici macar nu e cel mai pretios sau stralucitor metal din lume) poate sa nu insemne mai nimic. La fel si ceasurile mecanice – sunt bijuterii de purtat si de afisat. Nimic mai mult. Din pacate, daca pentru aur va exista mereu o piata, pentru ceasuri, odata demodate sau defecte va fi greu de gasit o piata. Desigur ca e trist sa vedem cum o industrie atadata infloritoare acum sta sa dispara dar… in epoca in care robotii industrial produc mii de copii ale aceleasi piese cu precizie de micron si viteza astronomica sa ceri zeci de mii de euro pe un ceas care e “hand made” frizeaza absurdul.

    Reply
  • Alex pe 26 Apr 2011

    Eu sunt fan gadgets, hifi, tot timpul urmaresc ultimele telefoane aparute, acasa si in masina sisteme audio hi-fi, etc…
    Acum 2 zile mi-am luat un Perrelet Turbine, ceas mecanic automatic pentru o suma care unora li s-ar parea nebunie curata. Nu regret deloc decizia, mi se pare chiar una din cele mai bune achizitii ale mele.
    Tehnologia si traditionalul pot convetui daca le privesti in esenta lor.

    Reply
  • VASILIU MIRCEA PAUL pe 26 Apr 2011

    In urma cu multi ani doua obiecte ultra-moderne mi-au trezit suspiciuni atunci cind au aparut:
    1. Ceasurile electronice – precizia lor superioara este complet inutila pentru activitati curente. Unul de calitate oricum nu-i prea ieftin. Ceea ce mi s-a parut un veritabil atentat ecologist a fost povestea cu bateriile care introduceau o noua bucla economica prin necesitatea de a fi colectate si reciclate, altfel poluau dramatic si risipeau materii prime valoroase. Pentru ce ? Doar din lenea de a nu invirti o rotita (sa amintesc ceasurile mecanice automate care nici de asta nu au nevoie ?) Japonia a gasit o nisa de exploatat – bravo ei ! De fapt a exploatat tendinta spre consum si risipa a prostimii. Industria ceasurilor mecanice, un monument al ingeniozitatii tehnice europene, a fost partial desfiintata – doamne ajuta ca au rezistat elvetienii si nu s-a pierdut totul. Vi se pare ca a mosteni un ceas excelent este jignitor ?
    2. Spray-urile deodorante inca si mai dezastruoase (pericol de explozie daca le arunci in foc, din nou colectare si reciclare, gaze distrugatoare de ozon, etc.) La ora actuala se vede clar ca existau solutii mult mai vechi si mai simple ca sa faci tzisht-tzisht sub brat.

    Unde vreau sa ajung: NICI O ORGANIZATIE ECOLOGISTA (si existau deja, multe si puternice) nu a sarit piscata de fund ATUNCI, imediat ce noile produse au fost lansate. Nici vorba. Ceea ce mie mi s-a parut evident (minus povestea cu ozonul) respectivii cavaleri verzulii nici n-au remarcat. Semnul cel mai sigur ca sint (si acum) doar niste semi-docti agitati bine pilotati de smecheri political correct. [editat de stylereport.ro],TRAIASCA BALENELE!

    Reply
    • cristian pe 27 Apr 2011

      referitor la 1. exista ceasuri cu quartz de la citizen (ecodrive), casio, seiko care au acumulatori care se incarca pe baza de energie solara. nu prea trebuie schimbati…

      exista ceasuri facute de seiko _(kinetic) care au acumulatori care se incarca de la energia mecanica generata de miscarea mainii. technologia in sine este _mult_ mai avansata decat cea a ceasurilor automatice elvetiene.

      Reply
    • raz-dva pe 04 Sep 2011

      Oare mecanismele mecanice nu au nevoie de service? Care poate fi si de 2-3 ori mai des decat schimbatul unei singure baterii. In procesul de curatare sunt utilizate substante nocive, de genul benzenului. Si bineinteles, uleiul desprins de pe componentele ceasului. In concluzie…. e greu de spus care polueaza mai mult: cel ce elibereaza direct in atmosfera benzen si benzina usoara, si in sol uleiuri… sau cei ce au un ciclu inchis al bateriilor?

      Reply
    • m pe 26 Sep 2011

      Intru-totul de acord. Si la fel sta situatia in multe cazuri. De dragul consumismului exacerbat de “economisti” de “frunte” aflati sub comanda rechinilor din marile corporatii s-au inventat gramada de scule inutile si poluante.

      Reply
    • Ardi pe 22 Nov 2012

      Foarte bun articolul ! Felicitari.
      Daca omenirea nu s-ar grabi atat de mult sa evolueza la si mai multa poluare, incultura, non-valoare, ar mai supravietui meserii precum: ceasornicar, cizmar, barbier, etc.
      Acum toate lucrurile bine facute si autentice sunt considerate simple nostalgii sau mofturi excentrice, printre ele fiind si remarcabilele ceasuri mecanice.
      E adevarat ca nu mai folosim caruta cu cai, ci masina. Este adevarat ca un aparat electric de ras este mult mai eficient decat vechiul brici, dar putem totusi sa pastram unele minuni ale lumii si cu siguranta Ceasul mecanic elvetian este printre acestea.

      Reply
  • Boris pe 26 Apr 2011

    Dincolo de pasiune si precizie, trebuie sa mai admitem ceva: ceasul este un indicator de standard, cea mai pretioasa bijuterie pentru un barbat.

    Daca doar vrem sa aflam cat este ora ne luam un ceas ieftin si nu-i purtam grija (poate fi chiar frumos, quarz sau automatic la bani putini – un Invicta sau un TW Steel), daca vrem un „mecanic” din pasiune cautam un second hand (nu avem prea multe alternative noi la preturi accesibile) dar daca vedem ceasul ca pe o bijuterie, cautam ceva care ni se potriveste si ne reprezinta, asa cum se spune ca ar trebui sa facem si cu parfumul.

    Opinez pentru un Omega automatic care reprezinta un raport bun calitate/pret pentru un nume in industria ceasurilor.

    Reply
  • cristian pe 27 Apr 2011

    industria elvetiana de ceasuri a fost salvata de
    swatch; care produce ceasuri cu mecanism quartz pe baterii.

    asta spune destul de mult…

    Reply
  • Junghans pe 27 Apr 2011

    Quartz-ul are precizie prea mica si in plus variaza cu temperatura. Mult mai bun ar fi un oscilator pe cesiu dar nu stiu sa se fabrice vreunul care sa incapa intr-un ceas de mana. Deci ramane ca alternativa un ceas care se sincronizeaza prin radio fie cu ceasul atomic din Frankfurt fie cu satelitii geostationari.

    Reply
  • Arp pe 27 Apr 2011

    Automatic sux, quartz rulz. Daca la 10 zile pierde un minut, e grav. Eu nu vreau sa stau sa pun ceasul o data pe luna. Am un elvetian cu quartz pe care nu il modific decat de doua ori pe an, cand se schimba ora. Aia cu mecanicele da in mania vintage, completeaza personalitatea, etc. etc..

    Reply
  • Ciprian pe 10 May 2011

    Necesitatea ceasurilor de mare precizie este mai mult decat evidenta in orice industrie doriti d-voastra. Ca nu sunt necesare ca ceasuri de mana, e cu totul altceva.In ce priveste ceasurile mecanice, poate sunt un romantic dar ele sunt, pentru mine, o dovada de eleganta, bun gust si respect pentru o istorie deosebita.

    Reply
  • E genial articolul. Chiar sa mai scii te rog. Tocmai ai castigat un bookmark. pe 11 May 2011

    Uite ca mai gasesti si chestii interesante pe Google. Srii frumoss, de abia astept sa vad urmatorul articol.

    Reply
  • electrosocuri autoaparare pe 12 May 2011

    Foarte fain articolul. Deja am pus site-ul in bookmarks, o sa revin.

    Reply
  • Romeo pe 26 Aug 2011

    Ceasul este singura bijuterie permisă la mana unui bărbat!
    Ceasul pe care-l porti îți dezvăluie caracterul…

    Reply
  • Mihai pe 23 Nov 2011

    Ceasul este in primul rand, acum mai mult decat inainte un accesoriu, o bijuterie care se intampla sa iti arate si ora. Nostalgic sau nu una e sa iti iei o bratara de plastic si una e sa iti iei una de aur. Acelasi lucru se poate spune si despre ceas. Una e sa iti iei un ceas open heart mecanic, viu, care este o bijuterie si una este sa iti iei un casio cu calculator. Ai un telefon in buzunar non stop, nu ai avea nevoie de ceas la mana neaparat. E un accesoriu frumos.

    Cat despre chinezisme, ele copiaza mecanismele elvetiene, diferenta o fac safirele inexistente in mecanismele chinezesti de exemplu, ceea ce duce la o acuratete foarte mica (pentru ca se creaza frecare intre rotoare), si la o fiabilitate in timp foarte mica. Exista ceasuri chinezesti foarte bune dar as intra prea mult in detalii.

    singurul lucru de retinut, ceasul este o bijuterie la ora actuala, si trebuie tratat si privit ca atare. Bijuterie in sensul ca personal cand ma uit la el si stiu ca are cca 200 de piese in miscare, si cineva a avut viziunea sa puna la un loc intr-un spatiu atat de mic un ceas … consider acest lucru extraodrinar. Un ceas eelctronic este o unealta.

    Reply
    • Nautilus pe 21 Jul 2012

      1. Toate ceasurile mecanice şi o parte din cele cu quartz folosesc componente din minerale dure (safir sau rubin, produse sintetic) în locurile în care se cer suprafeţe de contact care să reziste fără ungere. Metalul s-ar uza rapid. Nu o fac de ieri, de azi, ci de prin 1704.

      2. Componentele de oţel şi din alte aliaje ale unui ceas de 50 USD şi ale unuia de 50 000 USD sunt produse de acelaşi tip de utilaj, în cazurile în care un producător fabrică de la mecanisme de ceasuri foarte ieftine la unele de mare lux (ETA produce mecanisme cam pentru toate mărcile elveţiene) chiar în aceeaşi fabrică.

      Diferenţa nu o face inginerul, ci “finisseurul” – cel care verifică şi prelucrează manual componentele scoase de utilaj. Cu cât marca e mai scumpă şi mai exclusivistă, numărul de componente “finisate” şi precizia finisării sunt mai mari. Unii producători şi-au permis să mai ignore regula, spre exemplu Rolex şi Breitling, care, după părerea ceasornicarilor care au ajuns să le repare, sunt cam “junk” în ultimii 15-20 de ani din punct de vedere mecanic (au contat atât de mult pe imaginea lor, încât sunt convinşi că orice rablă ar produce, se va vinde dacă scrie Rolex pe ea). În schimb, Omega, A.Lange, Ulysse Nardin, Girrard-Perregaux, Zenith, pe de o parte, sau mărcile “mai proletare” (Hamilton, Seiko, Candino, Bell&Ross, Edox, Louis Erard etc) pe de altă parte, au respectat şi respectă cu stricteţe standardele de calitate. E profitul lor în joc.

      ~Nautilus

      Reply
  • sgirdeatheodor@yahoo.com pe 19 Apr 2014

    nu exista termen de comparatie dintrul automatic tissot si un quartz .de exemple sector.ambele cu mecanisme elvetiene.

    Reply

Lasați un comentariu

* necesar
* necesar (confidential)
. Prin completarea acestui formular, sunteți de acord cu termenii și condițiile site-ului