Stil

COSC: Cele mai precise ceasuri mecanice sau doar o iluzie de marketing?

scris pe 16 Iun 2011 de Dragoș Aliciu 40728 vizualizări
featured

Mărcile mari de ceasuri își argumentează performanța prin certificate de cronometrie emise de un institut independent. „Cronometru“ este standardul superlativ pentru acuratețea ticăitoarelor elvețiene de mână, dar cât de mult contează practic atestarea, citiți din articolul următor.

Un cronometru și un cronograf sunt două lucruri diferite. E o confuzie des întâlnită și perfect motivabilă de către definiția de dicționar a primului cuvânt. În sensul propriu, folosit și de industria orologeră, primul termen reprezintă însă un standard de precizie al ceasurilor de mână, în timp ce al doilea este o funcție de măsurare a unor intervale mici de timp sau un ajutor în determinarea vitezei de deplasare a unui corp. Un ceas cu funcție de cronograf poate fi cronometru, dar un cronometru nu este neapărat dotat cu cronograf!

Discuția pornește de la faptul că toate ceasurile mecanice au o eroare de măsurare. Nu există mecanismul perfect și, oricât de evoluate vor ajunge tehnicile de producție sau materialele folosite, contorizarea extrem de fidelă a timpului prin mijloace mecanice rămâne mai degrabă o chestiune de proiect îndepărtat. Roțile din interiorul unui ceas sunt atrase de către gravitație, supuse șocurilor, unse cu uleiuri care se învechesc și care în timp, contribuie la o creștere a abaterii ceasului de la ora programată. Astfel, deși standardul de „cronometru“ este cel mai apreciat ca acuratețe de către industria elvețiană, nici măcar el nu este un exemplu de măsurare perfectă a timpului.

Conform definiției, pentru a fi considerat cronometru, un ceas trebuie să fie certificat de o instanță independentă, externă producătorului. Din 1973, cea mai mare asociație de certificare este Contrôle Officiel Suisse des Chronomètres (COSC), o organizație non-profit fondată prin colaborarea a cinci cantoane orologere (Berna, Geneva, Neuchatel, Solothurn și Vaud) alături de Federația Orologeră Elvețiană. COSC reunește toate laboratoarele de testare a ceasurilor deschise în mod independent de la sfârșitul secolului al XIX-lea și are ca scop măsurarea preciziei mecanismelor care îi calcă pragul.

Testarea cronometrică a mecanismelor nu este o obligație a caselor orologere, certificatul însuși fiind considerat o chestiune de prestanță și palmares mai mult decât o nevoie imperativă. Poate fi de folos atunci când se discută valoarea unui ceas și, nu în ultimul rând, un instrument extrem de bun de marketing. Inscripția „Certified chronometer“ are darul de face un declic în mințile pasionaților, motivând în același timp și cheltuirea unor sume mai mari pe ceasul cu precizie maximă.

Pentru a emite un certificat de cronometrie, COSC testează fiecare mecanism timp de două săptămâni, în diferite condiții de temperatură. Calibrele automatice sunt lipsite de rotoare, restul își abandonează coroana, cadranul și indicatoarele montate de producător, primind unele considerate standard de către COSC. Eroarea de măsurare a unui ceas de mână depinde foarte mult de poziția în care se află mecanismul și de aceea, testările de acuratețe presupun rotirea eboșei în cinci poziții diferite pe parcursul a 15 zile. În fiecare zi, inclusiv sâmbăta și duminica, mecanismele sunt armate automat și măsurate. La fiecare 24 de ore, o cameră foto surprinde mișcarea secundarului în câteva poze succesive. Plecând de la datele adunate, șapte criterii sunt considerate eliminatorii. Conform tabelului, unui cronometru mecanic i se permite o deviație de la timpul potrivit între -4/+6 secunde pe zi. Diferența între poziția verticală și cea orizontală a mecanismului nu poate fi în afara unui interval de -6 și +8 secunde, iar variația de măsurare la schimbarea temperaturii nu are voie să depășească ±0.6 secunde. Etalonul de comparație al tuturor mecanismelor este un ceas sincronizat prin GPS cu două „numărătoare“ atomice

Dincolo de hârtie, problema cere un răspuns. Este certificatul COSC o garanție pentru un ceas mecanic mai exact? Conform unor mărci precum Rolex, Omega și Breitling procesul merită cu siguranță osteneala. Pe parcursul a 10 ani, din 2000 în 2009, primul brand a certificat nu mai puțin de 7 milioane de mecanisme, cu cinci milioane de exemplare mai mult decât Omega. În lista mărcilor care pun accent pe certificare se află nume mari ale industriei elvețiene. Tag Heuer, Panerai, Chopard, Ulysse Nardin, Rado sau Corum sunt în clasamentul primelor 30 de branduri care depun anual calibre la COSC. Deși cifrele sunt impresionante, restul industriei nu pare a fi foarte atras de ideea certificării. Doar 3% din totalul ceasurilor produse în Elveția este trecut prin laboratoarele COSC, ceea ce, ei bine, reduce întreg testul la dimensiuni ignorabile. În plus, numai în 2009, Rolex a trimis spre certificare mecanisme cât toate celelalte branduri la un loc. Laboratoarele se ocupă în proporție de 96% din timp doar cu testarea calibrelor Rolex.

Alte probleme apar de asemenea în discuție. Certificatele sunt emise doar pe baza eboșei – mecanismul fără carcasă –, or ceasul, așa cum știm prea bine, funcționează în interiorul unei cutii metalice. Un test științific ar trebui să țină cont și de acest…detaliu. Controversele apărute în sânul industriei susțin că mulți producători trimit spre verificare versiuni superioare tehnic mecanismelor care ajung într-un final pe piață. Tot în contradicție cu preeminența pe care COSC o atribuie certificatelor sale este și standardul destul de lax al acurateții. Cu un minimum de reglaje de finețe mecanisme „obișnuite“ pot atinge standardele unui cronometru și, câteva dintre ele, pot fi net superioare. 95% din toate ceasurile care trec prin testări COSC primesc titlul de cronometru, etaloanele după care se face aprecierea fiind mai vechi de 25 de ani.

O concluzie extrem de clară este greu de tras. Cert este că eșantionul de ceasuri care apelează la certificare COSC pentru a se promova rămâne foarte mic. În multitudinea de ceasuri elvețiene, un procent de 3% este departe de a fi semnificativ și, în aceste condiții, vă sfătuim să vă cumpărați un ceas mai ales pentru că vă place și nu pentru că ar primi o atestare din partea unui institut sau a altuia.


17 comentarii

  • A. pe 16 Jun 2011

    În contextul articolului, corect este “prEeminenţă”, nu “prOeminenţă”. Există şi cuvântul “proeminenţă”, dar cu alt sens, nepotrivit aici.

    Reply
  • FLORIN pe 16 Jun 2011

    Ceasurile mecanice in prezent sunt doar o chestiune de imagine. Oricat ar fi de precis un ceas mecanic nu se ridica la nivelul banal ceas electronic cu cuart. Daca doriti un ceas fara intarzieri semnificative folositi ceasul de la telefonul mobil sau de la calculator.

    Reply
    • Vadun Zamfir pe 16 Jun 2011

      Ceasul de la calculator sau mobil este cel mai precis doar daca este sincronizat constant cu ora de internet (care la randul ei se sincronizeaza cu ceasurile atomice). Orice ceas quartz de calitate (nu chinezarii), gen Casio, Swatch (quartz), Citizen, si de aici in sus inspre Seiko, Tissot, Longine (quartz) sunt categoric mai precise decat un ceas de mobil sau computer ne-sincronizat constant.

      Insa daca cineva vrea CELE mai precise ceasuri (evident quartz) trebuie sa opteze pt un ceas atomic (denumit de multe ori multi-band). Casio face foarte multe ceasuri de tip multi-band care se conecteaza cu cel mai apropriat ceas atomic prin unde radio (in europa, se afla in Germania, te poti conecta din romania) si tine ora cu o acuratete de (daca nu gresesc la zerouri) 0,0001 sec/an.

      Da aparent a aparut ceva si mai tare. Citizen a prezentat anul acesta la baselworld primul ceas ce se conecteaza la ceasurile atomice din satelitii ce orbiteaza pamantul. Acelea sunt de 2-3 ori mai precise decat cele terestre atomice (0,0000000001 sec probabil) fiind mai putin afectate de atractia gravitationala a pamantului. Singurul dezavantaj e ca “semnalul” se cam pierede in tunel :P .

      Reply
      • cristianp pe 18 Jun 2011

        O mica precizare, “ceasurile atomice(denumit de multe ori multi-band)”. Banuiesc ca ati vrut sa spuneti ceasurile atomice denumite de multe ori si Radio-Controlled sau Funk-Uhr. Multi band nu reprezinta decat faptul ca acel ceas radio-comandat se poate conecta cu ajutorul antenei interne la mai multe statii de emitere cum sunt cea din Frankfurt, Japonia sau Statele Unite.
        Antena de receptie interna este insa influentata foarte mult de inaltimea cladirilor din jur, de conditii atmosferice, de structura cladirii din interiorul careia se incearca prinderea semnalului cu ceasul respectiv. Spre exemplu, emitatorul din Frankfurt se considera ca are o raza de actiune optima la 1000 km dar care merge pana la 1500 km dupa cum spun autoritatile in materie. Oricum, Bucurestiul care teoretic se considera la o distanta de 1460 km de Frankfurt ar trebui sa nu aiba probleme in captarea semnalului, insa practic un ceas radio-comandat pierde de multe ori acest semnal functie de conditiile de mai sus.

        Reply
    • Nautilus pe 21 Jun 2011

      Din propriile mele experimente, ceasul electronic este “mai precis” decât unul mecanic, dar nu “mult mai precis”.

      Exemple:

      – Ceasul de la calculator rămâne în urmă cam 2 minute/lună (-4 secunde/zi);

      – Ceasul de la calculatorul de la birou o ia înainte cu 2 minute/lună;

      – Ceasul de mână Seiko (quartz) are o precizie dată de fabricant de +/- 20 secunde/lună (~0,67 secunde/zi);

      – Ceasul de mână automatic (un model banal de la Candino) rămânea în urmă cam 10 secunde/săptămână (~1,42 secunde/zi) după revizie şi cam 50 secunde în 9 zile în condiţii normale (~5,55 secunde/zi), deci putea lua certificatul de cronometru destul de uşor.

      De asemenea, ceasul automatic este dependent de mişcare nu numai pentru întoarcerea arcului, ci şi pentru precizie – cu cât eşti mai activ într-o zi, cu atât îşi păstrează precizia mai mult timp fără ajustări ale orei. (De fapt, singura dată când nu a avut nevoie de niciun fel de ajustări a fost într-o excursie în care am făcut pe jos mulţi kilometri în fiecare zi, deci cine are un automatic află de la ceasul său că trebuie să facă mai mult sport :) ).

      ~Nautilus

      Reply
    • Alex pe 30 Jun 2013

      Si ceasurile electronice, tot mecanice sunt, quartz-ul are proprietati piezoelectrice, vibreaza de aproximativ 25 de mii de ori pe secunda, si asta face ceasul, numara vibratiile alea, vibratia este lucru mecanic, intrebarea fundamentala este, de ce ne este noua necesar sa avem la mana un dispozitiv care masoara timpul in nanosecunde?… pe cand noi suntem condusi de evenimente care au +/- minute, nu secunde, ai ratat intalnirea cu un tren din cauza ca nu ai fost in statie la ora 15, minutul 30, secunda 21.00094398439843?

      Reply
  • Adi pe 16 Jun 2011

    Ar trebui testate ceasurile similar cum face EURO NCAP cu masinile: sa le cumpere anonim de pe piata si apoi sa le testeze.

    Reply
  • Vadun Zamfir pe 16 Jun 2011

    Daca e vorba de acuratetea ceasurilor mecanice, Japonia cu siguranta nu trebuie ignorat.

    Sa nu uitam ca in 1960, cand Grand Seiko a fost lansat, a fost testat la observatorul din Neuchatel, si a obtinut cea mai inalta distinctie, peste ceasuri precum Audemars Piguet sau Corum (info poate fi gasita si pe site-ul oficial Seiko).

    Deasemenea, colectia Grand Seiko nici nu folosestie certificarea elvetiana “Chronograph Certifie” ci “Grand Seiko Standard”, acuratetea ceasurilor pur mecanice Grand Seiko fiind de -3/+5 fata de -4/+6, si trebuie mentionat testele pt certificarea GS Standard se fac pozitionand ceasul in 6 pozitii vs 5 in COSC, teoretic crescand posibilitatea unei erori mai mari.

    Informatiile nu sunt inventate, se gasesc si pe siteul grand-seiko.com. E trist ca putini oameni stiu de minunatiile care le face Seiko (apropo, Grand Seiko a fost lansat oficial in Europa si US anul acesta) cum ar fi colectiile de lux Grand Seiko, Galante si Credor (cesuri de pana la 430,000 $ cu alarme mecanice, etc).

    Deasemenea, observ ca putini oameni stiu de mecanismul Spring Drive, inventat de seiko (-1/+1 sec pe zi). Aceste este un mecanism alimentat de energie pur mecanica (un main spring), diferenta fiind ca in loc de a avea un escapement care sa dicteze bataile secundelor, acesta este inlocuit de 4 piese luate de la quartz, creand un mecanism nmit tri-synchro regulator, care pe langa faptul ca ii da o acuratete fenomenala pt un ceas practic mecanic (din aprox 300 de piese, doar 4 sunt provenite de la ceasuri tip quartz), face si ca secundarul sa se miste lin, fara hopuri, pe cadran.

    Eu as da ORICAND 24,000 ron pe un Seiko Ananta Chronograph GMT cu mecanism Spring Drive decat sa dau o suma asemanatoare sau mai mare pe un Breitling, Omega sau Hublot.

    Reply
    • gigel de luxembourg pe 21 Jun 2011

      In sfarsit, am gasit un om care spune ca are da oricand 24000 ron pe un ceas. De ce ai da atatia bani pe un dispozitiv care iti spune timpul cu o precizie de 1-2 secunde? De ce este atat de important sa stii ca este ora 8:20:12 si nu 8:19 sau 8:21? De ce merita 24000 ron treaba asta? Sincer, nu pot intelege.

      Reply
      • Nautilus pe 22 Jun 2011

        Chiar aşa. De altfel, de ce ar trebui să porţi ceas, e de ajuns telefonul mobil, care nu trebuie să fie nici el cine ştie ce “ifone”, de vorbit vorbeşte şi o rablă luată din piaţă. Şi nici nu ai nevoie de mai mult de un costum din cel mai ieftin de la Carrefour, mai ales că nu-l foloseşti şi te duci la serviciu într-un tricou decolorat. Iar diplomele universitare sunt bune de şters undeva, maşina poluează şi oricum nu ai nevoie de ea că e pentru cocalari, casele sunt scumpe şi au ţevi sparte şi gândaci, funcţiile sunt pentru corupţi…

        Oare de ce nu îmbrăţişăm cu toţii prestigioasa carieră de aurolaci? :)

        ~Nautilus

        Reply
  • chris pe 16 Jun 2011

    Pentru un iubitor de cesuri, desi pare ciudat, precizia absoluta, nu constitue o atractie majora.
    Frumusetea ceasului, priceperea fabricantului, complexitatea mecanismului,rezistenta in timp si nu in ultimul rind,calitatea materialelor folosite au prioritate.
    Un ceas electric -quartz- nu poate egala longevitatea unuia mecanic si nu-i poate garanta posesorului functionarea in orice conditii.
    Daca miine nu mai gasim baterii si curent electric singurele indicatoare ale timpului vor ramine batrinele, imprecisele dar atit de specialele, ceasuri mecanice.

    Reply
  • Andrei pe 17 Jun 2011

    Nu este fizic posibil ca un ceas mecanic sa atinga precizia unui quartz, pot fi foarte bune dar atat. Eu am avut 2 ceasuri in viata care au avut precizie de cateva secunde pe luna (nu pe zi cum testeaza astia)! Acelea au fost unul… romanesc, Orex sau asa ceva parca se numea, probabil i-au nimerit bien cristalkul de quartz, iar acum am unul egiptean Dunlex, evident tot electronic. Dunlexul are o deviatie de 1-2 secunde pe luna si in general deviatia e pozitiva ceea ce usureaza recalibrarea, il port 98-99% la mana deci acomodat cu temperatura mainii. Calibrarea o fac dupa un radioceas sincronizat la fiecare ora cu transmitatorul de timp atomic de la Mainflingen pe 77.5khz.

    Reply
  • catalinus pe 21 Jun 2011

    Imi pare rau dar logica imi scapa – ceasurile mecanice sunt intr-adevar 99% marketing, dar intamplator precizia este cam singurul aspect clar masurabil – asa ca nu vad cum masurarea preciziei este ceva rau! (chiar si pe doua nivele diferite – COSC mecanic e foarte diferit de COSC quartz).

    De asemeni notiunea ca ORICE ‘mecanism obisnuit’ poate atinge nivelul COSC cu ceva reglaje provine probabil din lipsa de intelegere a standardului – este adevarat ca si mecanisme precum 7S pot fi aduse sub 5 s/zi in medie, dar daca asta e realizat din -10s/zi intr-o pozitie si +8 in alta NU e vorba de COSC (ca sa nu mai ma leg de faptul ca daca spunem ORICE ‘mecanism obisnuit’ asta inseamna ca si toate ceasurile cu -60 / +90 cum sunt multe mecanisme mai ieftine, si zau ca nu vad cum acela va ajunge vreodata in zona COSC).

    Reply
    • Dragos Aliciu pe 21 Jun 2011

      Cuantificarea acureteții nu este deloc un lucru rău. Faptul că COSC folosește standarde vechi este însă ceva condamnabil. Titlul de cronometru se oferă mult prea ușor, așa cum o spune și articolul, 95% din ceasurile care intră în testare obțin certificarea.

      Se poate să fi fost o exprimare puțin neclară a articolului. Totuși, nu scrie că „orice“ mecanism poate fi adaptat. Cuvântul „obișnuit“ în acest caz vrea să arate că și mecanismele care nu dețin un certificat propriu-zis se pot încadra în bareme și pot funcționa conform ratelor admise de COSC. E adevărat, dincolo de obținerea unor rezultate bune la 2-3 măsurători, calibrul trebuie să arate că este capabil de a păstra abaterea constantă pe parcursul unor perioade mai îndelungate.

      Dincolo de orice neînțelegere sau dispută, un singur lucru este incontestabil – 3% din întreaga producție de ceasuri elvețiene este un procent mult prea mic pentru ca testul să aibă o pondere semnificativă. Iar cum ceasurile Rolex ocupă o mare parte din aceste 3 procente, COSC pare mai degrabă un laborator de casă al lui Rolex decât un test cu adevărat prestigios. Articolul a plecat de la ideea faptului că COSC se prezintă ca un test cronometric prestigios care practic certifică cele mai precise ceasuri mecanice elvețiene (și quartz). E greu de crezut că un standard al acurateții cu adevărat prețios nu ar aduna mai mulți producători elvețieni sau un număr mai mare de calibre din partea celor care deja trimit mecanisme pentru testare…

      Reply
  • Mihai (Ploiesti) pe 03 Aug 2012

    Trecand peste certificarea COSC (care ne-ar baga in discutii interminabile)doresc sa spun ca, in opinia mea diferenta intre ceasurile mecanice si cele Quartz este enorma. Ceasul mecanic are “suflet”, fascineaza prin complexitatea mecanismului, prin ingeniozitatea celor ce au inventat aceasta minunata masinarie. Un ceas mecanic frumos finisat reprezinta o bijuterie, iar barbatii ar trebui sa fie atenti cum aleg ceasul respectiv deoarece in afara verighetei, ceasul reprezinta SINGURA bijuterie admisa pentru a fi purtata de un barbat cu adevarat stilat. lanturile, bratarile, inelele, trebuiesc purtate de doamne si domnisoare, in nici un caz de catre barbati. Prin urmare, investitia intr-un ceas mecanic de prestigiu merita!

    Reply
  • Ceasuri mecanice pe 19 Jan 2018

    Super articol. Raman la ideea ca un barbat ar trebui sa poarte un ceas mecanic, cele pe baterie fiind mai degraba pentru doamne

    Reply

Lasați un comentariu lui Ceasuri mecanice  

* necesar
* necesar (confidential)
. Prin completarea acestui formular, sunteți de acord cu termenii și condițiile site-ului