Stil

„Fashion forecasting“ – cine decide tendințele în modă?

scris pe 10 Aug 2011 de Dragoș Aliciu 14046 vizualizări
feat forecast

Impresia generală e că designerii privesc într-un glob de cristal cu ceva timp înainte de lansarea unei colecții. Desenează idei inspirate de muze și se bucură de succesul previzibil al noii colecții doar pe baza unei sclipiri de moment. În realitate, previziunea în domeniul modei e un talent care ține de capacitatea de a privi în prezent și în trecut, mai degrabă decât în viitor. În spatele podiumului există sute de oameni care se ocupă de „fashion forecasting“ – anticiparea unei mode înainte de a deveni…modă.

Ca în toate domeniile în care noutățile apar ciclic, în modă aproape că nu există inspirație de moment. Producătorii de mașini decid direcția unui anumit model cu ani înainte ca acesta să apară pe piață, la fel cum și marile companii din domeniul gadgeturilor cunosc funcțiile, designul și dotările tehnice ale unui dispozitiv cu mult timp înainte de intrarea în producție. La fel, inspirația unui creator pentru un material textil anume poate fi într-adevăr o chestiune de moment, dar dacă furnizorul de țesături nu poate onora comanda la timp pentru noul sezon, șansele ca ideea să rămână doar pe hârtie sunt mari.

Și dacă designerii de modă nu sunt singurii responsabili, întrebarea e cât se poate de îndreptățită. Cine stabilește tendințele de modă?! Anticiparea e un proces care ține mai mult de matematică și analize sociologice complexe decât de „arta creației“, iar cei care se ocupă de asta au foarte puține legături cu departamentul de design al unei firme de modă. Dincolo de proprii specialiști în anticiparea trend-urilor, fiecare marcă respectabilă lucrează cu agenții specializate pe depistarea următorului lucru important.

Defilările și în general evenimentele de modă au o influență puternică asupra celor care adună date despre tendințe. În definitiv, orice poate servi ca sursă de inspirație, de la exemple de artă stradală la persoane care se îmbracă într-un stil considerat extravagant.

„Fashion forecasters“ (vizionari ai modei – lb engleză) bat în lung și în lat metropolele considerate importante în industria modei și nu numai. Sunt specialiști în domeniu, cel mai adesea absolvenți ai unor instituții de învățământ superior, oameni care se plimbă peste tot prin lume cu aparatul de fotografiat și surprind detaliile care ar putea influența într-un fel sau altul designul unui anumite colecții. Mostre de artă urbană sau contemporană, modul în care tinerii combină hainele și accesoriile, în care aleg să poarte un anumit sacou sau o geantă, desenele graffiti, orice poate deveni un subiect potențial pentru noua colecție dintr-un sezon. Mii de poze sunt trimise mai departe unui departament întreg de analiști care le sortează și le trec în diferite categorii în funcție de context – geografic, climatic, economic – sau în raport cu tendințe deja existente în muzică sau design interior.

În urma datelor adunate agenția întocmește un raport. Identifică și clasifică tendințele, dar prezintă și alte momente din trecut în care o anumită culoare, tip de bluză sau pantalon au fost clasificate ca fiind „la modă“. În funcție de cerințele clientului, raportul mai poate conține și rezultatele unor focus-grup-uri, detalii despre concurenți, informații despre materialele textile prezentate la marile târguri de profil, trenduri globale, imagini cu modă stradală sau defilări de modă. Nu întâmplător industria modei pare a gândi la unison odată cu prezentarea unor noi colecții. Toți producătorii au bine îndosariate informațiile vitale despre ce se prevede a fi viitorul îmbrăcămintei și accesoriilor într-un anumit segment de piață.

The Sartorialist este un blogul unui fotograf care surprinde ținute interesante pe stradă, în cazul unor oameni obișnuiți. Nu este un „fashion forecaster“, dar activitatea lui este foarte similară cu a celor care caută noi tendințe.

Desigur, nu toate rezultatele prezentate se bucură de șansa de a deveni cu adevărat un „fashion trend“, la fel cum unele tendințe nu pot fi deloc anticipate și țin mai degrabă de viteza de reacție decât de calcule amănunțite. O vedetă extrem de populară, un videoclip inspirat sau un serial de televiziune pot influența la fel de bine îmbrăcămintea care ajunge în stradă. Diferențele sunt date exclusiv de trecerea timpului.

„Capriciile“ sunt explozii de scurtă durată. Apar și se consumă la fel de repede, aproape peste noapte. O tendință în adevăratul sens al cuvântului poate avea nevoie de ceva mai mult timp pentru a se afirma, dar acumulează popularitate pe măsură ce îmbătrânește. Apogeul îi lasă două alternative – dispariția completă sau intrarea în categoria clasicilor, cel mai bun indicator fiind nivelul vânzărilor. „Megatrendurile“ sunt tendințe extinse la scară mare, cu un impact social, economic sau cultural dus pe zeci de ani poate. E cazul fustelor mini sau al materialului denim, popular decenii la rând. Interesant e că prețul nu are un amestec esențial. O anumită modă poate coborî spre segmentele inferioare de preț sau urca, în funcție de impactul general asupra publicului.

Cu alte cuvinte, extravaganța artistică a modei ține de cele mai multe ori de cercetări amănunțite. A nu se înțelege că designerii, cei care primesc laudele pentru succesul unei colecții, au un rol periferic în dezvoltarea ei. Însă creativitatea lor nu este aproape niciodată ceva ce ține de inspirația momentului.


3 comentarii

Lasați un comentariu lui Dragos Aliciu  

* necesar
* necesar (confidential)
. Prin completarea acestui formular, sunteți de acord cu termenii și condițiile site-ului