Hi-Tech

Ghid StyleReport: ce sunt ecranele IPS, AMOLED și eINK și de ce contează

scris pe 24 Noi 2011 de Constantin Barbu 92535 vizualizări
4889125749_d87202888d_z

Tehnologia ecranelor pentru aparatele pe care le folosim în fiecare zi a evoluat enorm în ultimii ani, adeseori în paralel sau în direcții complet diferite. Producătorii se întrec în a-și promova tehnologiile folosite drept mai bune decât cele ale rivalilor, dar cel mai adesea nu reușesc să explice de ce. StyleReport.ro vă prezintă într-un mod simplu cum funcționează cele mai cunoscute tipuri de ecrane de pe piață, ce înseamnă abrevierile și care sunt avantajele și dezavantajele fiecăruia.

De la morcovi la ecrane LCD

Cristal lichid. Sună puțin ciudat, dacă stăm să ne gândim la opoziția aparent clară între cele două forme de existență a unui material. Dacă adăugăm și faptul că morcovii au fost un element esențial în descoperirea substanțelor care astăzi sunt folosite în fabricarea de display-uri LCD, povestea devine cu atât mai fascinantă.

Cristale lichide văzute sub microscop

În 1880, un chimist austriac pe nume Friedrich Richard Reinitzer a descoperit în timp ce lucra la un laborator din Praga că o substanță organică sintetizată din morcovi are două puncte diferite de topire, cu caracteristici foarte diferite. La 145 de grade, substanța se comporta ca un fluid, dar avea o structură cristalină. Descoperirea avea să fie extrem de importantă, pentru că, în viitor, cercetătorii au exploatat proprietățile optice ale structurii cristaline fluide pentru a putea crea primele ecrane bazate pe această substanță.

Cum funcționează un LCD?

Sintetizarea unei forme stabile a cristalelor lichide, care să poată fi utilizată industrial, a fost realizată abia în anul 1972. În scurt timp au apărut și primele ecrane LCD, inițial monocrome și extrem de simple. Totul se bazează pe o proprietate specială a cristalelor lichide: atunci când un impuls electric este aplicat, structura internă a stratului de cristale se modifică într-un mod care permite sau nu luminii să treacă prin el. Totul pornește de la o sursă de iluminare, poziționată fie în partea de jos a ecranului, fie direct în spate, în cazul ecranelor iluminate cu leduri.

Tot ce face un ecran LCD este să permită sau nu luminii să treacă printr-o matrice de pixeli. Culoarea este dată de un panou microscopic acoperit cu puncte. Fiecare punct (pixel) este compus din trei părți minuscule: una roșie, una verde și albastră. Pentru a genera o culoare, un pixel combină lumina din cele trei culori primare enumerate mai sus. Cristalele lichide intră în acțiune blocând sau permițând trecerea luminii.

Ecran LCD văzut sub microscop

Un curent electric aplicat părții roșii și verzi, de exemplu, va permite luminii să treacă prin cele două culori, dar nu și prin partea verde, rezultând culoarea galben. Acest lucru este repetat de milioane de ori în cazul unui ecran, pentru fiecare pixel în parte, de mii de ori pe secundă. Pentru a obține negru, toți cei trei subpixeli sunt stinși. Pentru a obține alb, toți trei sunt aprinși. Pentru a obține orice culoare, cei trei subpixeli sunt aprinși în proporții diferite, în funcție de tensiunea care este aplicată cristalului lichid din spatele filtrului colorat. Explicația de mai sus este extrem de simplificată, dar suficientă pentru a pune bazele înțelegerii tehnologiilor disponibile pe piață.

Tehnologiile LCD disponibile pe piață

TN – majoritatea ecranelor existente folosesc o tehnologie numită “twisted nematic”, care este una dintre cele mai simple forme de construcție a ecranelor LCD. Fără a intra în detalii, putem spune despre ecranele TN că se remarcă doar prin faptul că pot fi produse cu costuri minime. Reproducerea culorilor nu este în general foarte precisă, iar unghiurile din care imaginile pot fi vizualizate corect sunt destul de reduse.

IPS – o abreviere pentru In Pane Switching, această tehnologie folosește un sistem diferit de aliniere a cristalelor lichide pentru a obține o reproducere semnificativ mai precisă a culorilor și unghiuri de vizualizare excelente. Producerea unui astfel de display este considerabil mai scumpă decât cea a unui panou TN, de unde și răspândirea mult mai redusă a tehnologiei.

S-LCD – Super LCD, numit și S-PVA, este o versiune îmbunătățită a standardului TN, cu un contrast mai bun și o reproducere mai fidelă a culorilor. Prețul este în general mai apropiat de ecranele IPS decât de cele clasice.

Per ansamblu, dat fiind că se bazează pe blocarea unei surse de retroiluminare ca metodă de funcționare, ecranele LCD au ca dezavantaj imposibilitatea practică de a afișa negru adevărat. Din acest motiv ecranele iluminate LED sunt superioare ecranelor iluminate convențional: sursa de iluminare este individuală fiecărui pixel și nu una singură pentru tot display-ul. Rezultatul este un contrast mai bun și un consum de electricitate mai redus. Totuși, nici măcar cele mai bune ecrane iluminate LED nu permit obținerea unui negru la fel de pur ca cel de pe următorul tip de display despre care vom vorbi: OLED.

OLED

După cum am văzut mai sus, un ecran LCD este practic un sandwich de componente care sunt suprapuse unei surse de iluminare. Tehnologia OLED (Organic Light Emitting Diode) este radical diferită: în loc să separe sursa de lumină de elementul care generează culoarea, sistemul le integrează în același element. O serie de led-uri microscopice emit lumină de o anumită culoare printr-un element mult, mult mai mic și mai eficient, fapt ce permite obținerea de ecrane mult mai subțiri, cu un consum de energie foarte scăzut. La fel ca la ecranele LCD, fiecare pixel este format din trei subpixeli de culoare roșie, verde și albastră. Spre deosebire de ecranele LCD, pixelii individuali pot fi stinși întru totul, ceea ce permite obținerea unui negru mult mai adânc și  a unui contrast superior.

Ca avantaj suplimentar, merită menționat că ecranele OLED pot fi integrate și pe suporturi flexibile, un lucru extrem de complicat cu ecranele LCD convenționale. În plus, datorită structurii extrem de simple și a robusteții construcției, ecranele OLED pot avea grosimi extrem de mici: un display cu grosimea unei foi de hârtie nu este ceva nerealizabil, de exemplu. La fel ca și ecranele LCD, panourile OLED sunt de mai multe tipuri.

AMOLED – ecranele Active Matrix OLED sunt la ora actuală cea mai populară categorie de pe piață, fiind folosite la scară largă mai ales în telefoane mobile. Aceasta este varianta de bază pentru majoritatea ecranelor de acest tip și se remarcă prin culorile foarte intense și contrastul foarte bun. După cum spuneam mai sus, capacitatea de a afișa corect negru este net superioară ecranelor LCD. Dintre dezavantajele tehnologiei, cel mai important este lizibilitatea scăzută în condiții de iluminare ambinetală puternică. Un ecran LCD va fi mai lizibil decât un ecran AMOLED în lumina soarelui, de exemplu.

Ecran AMOLED PenTile, cu mai mulți subpixeli verzi

Un alt dezavantaj, prezent pe așa-numitele ecrane PenTile este derivat din faptul că acestea, în loc să folosească un sistem de subpixeli roșu/verde/albastru, folosesc de două ori mai mulți pixeli verzi, de dimensiuni ceva mai mici. Acest lucru influențează lizibilitatea textului atunci când ecranele au o densitate mai redusă a pixelilor și duc la o deformare a culorilor spre verde atunci când ecranul este privit dintr-un unghi oblic.

Super AMOLED – cea de-a doua generații de ecrane AMOLED. Față de predecesoarele lor, aceste display-uri au o luminozitate semnificativ mai puternică și pot integra și senzori tactili direct în ecran. Majoritatea ecranelor de acest tip sunt construite pe matrice PenTile.

Super AMOLED Plus – o evoluție a standardului Super AMOLED, generația Plus păstrează toate avantajele, dar folosește matrice convenționale de pixeli (cu un număr egal de subpixeli din toate cele trei culori primare), ceea ce asigură o lizibilitate mai bună și o reproducere superioară a culorilor.

Ca un rezumat, avantajele tehnologiilor OLED țin în primul rând de consumul foarte redus de energie și de flexibilitatea (la propriu!) tehnologiei. Dintre dezavantaje menționăm o caracteristică inerentă utilizării unor materiale organice în construcție: ecranele se degradează în timp, deși în prezent s-a ajuns la un nivel la care problemele sunt neglijabile. În plus, tehnologia este extrem de scumpă, comparativ cu LCD-urile tradiționale, iar producția de display-uri de dimensiuni mari este încă la stadiul de teste.

eINK – cerneală digitală pentru ziarul viitorului

Până acum am vorbit despre ecrane color, care pot afișa milioane (sau chiar miliarde) de nuanțe diferite, cu rate de reîmprospătare care permit afișarea oricărui tip de conținut. Ultima tehnologie pe care o prezentăm este radical diferită: poate afișa doar nuanțe de gri, se citește excelent în lumină puternică, dar este inutilă pe întuneric, iar autonomia poate să fie și de luni de zile. Vorbim de cerneala electronică, sau eINK.

Ecran eINK văzut sub microscop

Dacă ecranele LCD și OLED folosesc matrice active, care trimit semnale pixelilor de câteva zeci sau sute de ori pe secundă, eINK este un sistem pasiv: fiecare pixel consumă curent electric doar atunci când își schimbă starea, de la alb la negru. Toate ecranele e-paper se remarcă prin consumul extrem de redus de energie. Acest fapt se datorează tehnologiei folosite, care consumă curent doar la schimbarea conținutului de pe ecran: un strat de sfere umplute cu doi pigmenți, unul alb și unul negru, își schimbă culoarea din alb în negru atunci când este aplicat un curent electric. Imaginea rămâne întiparită, deoarece micro-sferele își mențin starea perioade foarte lungi de timp.

Din acest motiv, acest tip de display este util doar pentru afișarea unui conținut static, el nefiind fezabil pentru filme, de exemplu. Majoritatea modelelor comerciale folosesc ecrane monocrome, dar tehnologia pentru afișaje color există, pe piață fiind disponibil chiar și un model comercial.

Concluzie

Prezentarea noastră nu a dorit, în primul rând, să fie exhaustivă, ci să prezinte doar principalele tehnologii existente pe piață, cu avantaje și dezavantaje. Recomandările noastre din categoria LCD sunt ecranele IPS. Dacă aveți de ales și calitatea reproducerii culorilor este esențială, fie că este vorba despre un telefon, un televizor, un laptop sau o tabletă, vă recomandăm să evitați, pe cât posibil, ecranele TN. Dat fiind că tehnologia OLED nu este încă aplicată în aparate mai mari, de dimensiunile unei televizor, de exemplu, nu poate fi vorba despre o alegere în cazul ecranelor de dimensiuni mari.

Pentru ecrane ecrane AMOLED, le recomandăm pe cele cu pixeli RGB (deci Super AMOLED Plus) sau varianta HD a Super Amoled, unde problemele tehnologiei sunt mai puțin vizibile din cauza densității extrem de mari a pixelilor. La eINK, situația e mult mai simplă, dat fiind că tehnologia este extrem de asemănătoare de la o marcă la alta: orice aparat produs în ultimii doi ani este cel mai probabil foarte bun. Nu am abordat în acest ghid și subiectul ecranelor cu plasmă, acesta fiind o categorie deja bine cunoscută, care va fi tratată într-un ghid viitor.

28 comentarii

  • Berzelius pe 24 Nov 2011

    “Culoarea este dată de un panou microscopic acoperit cu puncte. Fiecare punct (pixel) este compus din trei părți minuscule: una roșie, una verde și galbenă. Pentru a genera o culoare, un pixel combină lumina din cele trei culori primare enumerate mai sus.”

    Sigur? io stiam ca e una roșie, una verde și una ALBASTRA, nu galbenă. Da’ mai invata omu’…

    Reply
  • popas pe 24 Nov 2011

    Superb articolul!! Mai dorim asa articole educative…
    Ca o mica observatie, la sectiunea AMOLED din articol ati descris pixelii RGBG – Red Green Blue Green, ins amai exista si AMOLED construit pe ;atricea RGBW – in care W = white.
    Totodata, avantajul extrapixelului G confera un verde mai intens, ceea ce avantajeaza ochiul uman (care este sensibil in fata culorii verde), iar extrapixelul W confera extraluminozitate ecranului.
    http://en.wikipedia.org/wiki/PenTile_matrix_family#PenTile_RGBW
    Ca avantaj al AMOLED in fata IPS este consumul mai redus de energie.

    Reply
    • Constantin Barbu pe 24 Nov 2011

      Corect, aveti dreptate, dar nu cred ca avea rost sa intram in atat de mult detaliu. Totusi, multumim pentru completare!

      Reply
      • popas pe 24 Nov 2011

        Corect!! Articolul ar fi devenit mult prea stufos si tehnic.
        Asteptam in continuare articole asemanatoare! Sunt educative, ceea ce nu prea gasesti in presa…

        Reply
  • Nyk pe 24 Nov 2011

    “Din acest motiv ecranele LED sunt superioare ecranelor iluminate convențional: sursa de iluminare este individuală fiecărui pixel și nu una singură pentru tot display-ul”

    Nu este adevarat. La monitoarele LED, pixelii nu sunt iluminati individual. LED se refera la faptul ca sursa de iluminare (backlight-ul) este asigurat de LEDuri, care se afla in 99% din cazuri pe margine (iluminare edge-LED). Doar mega-displayurile publicitare au cate un LED pt fiecare pixel.
    De altfel, daca urmariti filmuletul explicativ se si vede sursa de lumina LED in partea de jos a ecranului.

    As dori sa mai adaug cateva informatii pentru cei care doresc sa-si achizitioneze un monitor/televizor. Industria displayurilor este contaminata de marketing dezinformator, de lipsa controlului calitatii (poate mai putin la Apple, Eizo, NEC sau altii care au preturi cel putin duble). Daca cumparati un monitor, va recomand sa-l cumparati fie din magazin dupa ce l-ati vazut si l-ati testat putin, fie de la un magazin care accepta returul in caz de orice nemultumiri. Totodata, ignorati caracteristicile mentionate de producator, precum contrastul dinamic astronomic sau timpul de raspuns scazut. Acestea sunt smecherii de marketing, ceea ce conteaza cu adevarat este contrastul static si timpul de raspuns asa cum este el masurat de recenzori impartiali si profesionisti (precum prad.de sau tftcentral)

    Monitoarele cu ecran IPS si derivate (e-IPS sau PLS de la Samsung), VA si derivate (P-VA, C-VA) sunt intr-adevar superioare d.p.d.v. al calitatii imaginii.

    Monitoarele CRT – nu se mai fabrica, sunt acele “cutii” cu care ne-am obisnuit. Performantele lor in ce priveste culorile, contrastul nu sunt egalate de nicio tehnologie LCD cu exceptia OLED (folosite insa doar la dispozitive mici datorita costurilor si greutatii procesului de fabricatie). Da, ati citit bine: tehnologia reproducerii 100% exacte a culorilor s-a pierdut. Doar la iluminare displayurile CRT pot sta mai prost, iar cele care nu suporta refresh rate de peste 75-85 Hz “palpaie” si deci obosesc ochii.

    Panourile VA – de obicei cu timp de raspuns mare, sunt recomandate mai mult pentru munca de birou, nu neaparat pentru jocuri si continut multimedia cu miscari rapide. In schimb, au cel mai bun contrast si nivel de negru dintre toate panourile, de pana la 3-4 ori mai bun decat la panourile IPS.

    Panourile IPS – timp de raspuns mai bun decat cele VA si chiar decat unele TNuri (in ciuda valorilor de marketing scoase din burta pentru TNuri si a compensarii de miscare – overdrive – deseori prost implementate), chiar daca TNurile de 120Hz raman in continuare recomandate pentru gaming de performanta. Detin un monitor IPS cu iluminare CCFL de care sunt foarte multumit, cu culori placute ochiului, din pacate modelul nu se mai fabrica.

    Iluminarea CCFL – se bazeaza pe tuburi fluorescente cu fosfor. In ciuda marketingului, ramane superioara celei LED la fidelitatea culorilor; din pacate producatorii au renuntat la ea in favoarea celei LED, oferind astfel monitoare cu LED mai ieftin de fabricat si inferioare calitativ la acelasi pret, folosind marketingul pentru a prezenta iluminarea LED ca fiind superioara si o evolutie. Nimic mai fals. Monitoarele destinate profesionistilor in grafica si gamerilor perfectionisti raman in continuare CCFL, din pacate costurile lor sunt astronomice.

    Iluminarea LED – are ca avantaje faptul ca isi pastreaza luminozitatea mult mai mult timp – ani de zile, consumul redus fata de CCFL (care insa nu e garantat pentru toate modelele de monitoare – lucru care o face atragatoare pentru dispozitivele mobile (iPad 2 are un ecran IPS LED, de exemplu).

    Ca dezavantaje:
    1. de fapt, LEDurile sunt albastre la toate modelele accesibile (mai putin la cele RGB-LED, cu preturi astronomice), de aceea este nevoie de un filtru portocaliu pentru a obtine culoarea alb. Din pacate, spectrul luminii astfel rezultate duce la imperfectiuni: rosul s-ar putea sa nu fie redat la fel de bine ca CCFL, albul sa aiba o tenta albastruie.
    2. Un alt dezavantaj: backlight bleeding: se poate intampla ca lumina sa patrunda putin pe la marginea ecranului, astfel incat sa fie chiar suparatoare in scene intunecate. Este un fenomen chiar mai des intalnit la LED, deoarece producatorii uzuali s-au grabit sa treaca la aceasta tehnologie si sa renunte definitiv la controlul calitatii (probabil din cauza costurilor si posibilitatii de a face profit de pe urma ignorantei cumparatorilor care nu stiu sa evalueze defectele).
    3. PWM prost implementat de obicei. Asta ma supara cel mai tare. PWN (pulse-width modulation) se refera la alternanta on-off a LEDurilor in cazul in care luminozitatea este setata din meniu la mai putin de 100%. Din pacate, frecventa alternantei, desi imperceptibila fara sa te uiti cu atentie, este foarte scazuta si “palpairea” poate obosi ochii si provoca dureri de cap in cazul celor sensibili. Iar mentinerea unui monitor LED la 100% luminozitate este iarasi obositoare pentru ochi, fiindca sunt de obicei foarte luminoase. Cei ce s-au bucurat cand au disparut monitoarele CRT (cele care palpaiau la 60Hz), s-au bucurat prea devreme. Iluminarea CCFL nu avea astfel de probleme, dar a fost inlocuita deoarece profitul este mai important decat sanatatea oamenilor.

    Exista insa si displayuri LED care nu au probleme cu PWM; cel putin unele modele de laptop MacBook de exemplu nu au aceasta problema (nu vreau sa fac reclama Apple si nici nu-i simpatizez, dar nu pot sa contest calitatea si grija lor pentru comfortul si sanatatea clientilor).

    Sper ca v-am fost de folos cu aceste informatii incomode, pe care industria displayurilor nu le precizeaza.

    Reply
    • Constantin Barbu pe 24 Nov 2011

      Multumim, apreciem foarte mult comentariul dvs., aduce o serie de detalii pe care noi am ales sa nu le publicam din cauza ca ar fi facut articolul poate prea complex. Tin totusi sa va contrazic intr-un punct: ecranele iluminate LED pot fi stil matrice, despre care am vorbit in articol, sau cu iluminare dintr-un singur punct (sau doua), unde principiul este acelasi ca la CCFL. Ambele sisteme exista si sunt folosite la scara larga. Din nou, multumim!

      Reply
      • Miki pe 25 Nov 2011

        @Nik

        Backlightul cu LED-uri nu reprezinta doar inlocuirea simpla a tuburilor de neon cu LED-uri ci mult mai mult de atat. Imaginea este decupata in zone (de regula 16*16 zone) pt. care se face analiza de continut de culoare si luminozitate pt. fiecare zona apoi se calculeaza corespunzator fiecarei zone un coeficient asociat LED-urile rosu, verde respectiv albastru astfel incat aceste LED-uri sa se aprinda diferit in functie de continutul zonei de imagine asociate pozitiei respective. Astfel rezultatul este ca atunci cand ai intuneric intr-un colt de imagine LED-urile din spatele zonei respective se sting, daca ai amurg de soare se aprind doar LED-uile rosii din spatele zonei respective, etc. La asta se refera si notiunea de contrast dinamic, nu e doar marketing.
        Doar asa poti atinge valori de la cateva mii la unu la cateva milioane la unu raportul dintre alb si negru. In articol autorul chiar se refera la OLED-uri (AMOLED) ca fiind o matrice de LED-uri care nu au nevoie de backlight, lumina fiind generata de OLED-uri. Daca tie iti palpaie device-ul la 85Hz asta nu inseamna ca monitoarele cu LED sunt concepute prost, poate mai degraba ar trebui sa suni la un service de monitoare.
        Chiar daca comanda LED-urilor din backlight-uri e in general bazata pe PWM, asta nu inseamana ca LED-urile respective sunt aprinse si stinse de multe ori pe secunda. Intensitatea luminii generata de un LED este direct proportionala cu curentul (aplicat unei jonctiuni) asadar daca vrei sa “modulezi” intensitatea luminii unui LED trebuie sa-i asiguri un curent proportional care se poate face printr-o dorie de metode, printre care si PWM.

        @Constantin
        Desi nu cred ca ai spus esentialul la un ecran LCD anume ca e TFT restul sunt variatii,la OLED-uri care merg doar device-uri mici pt. ca nu-s eficiente, iar e-ink e o firma care e singura care face e-paper nu am inteles concluzia articolului? Sunt o droie de tehnologii care explodeaza astazi care e scopul articolului? Adica concluzia articolului crezi ca cineva care citeste articolul poate sa-si aleaga un produs mai bine decat daca n-a citit articolul tau? Chiar crezi ca asa o fi? Poti sa masori asta cumva?

        Numai bine,
        Miki
        [editat de StyleReport.ro]

        Reply
        • Constantin Barbu pe 25 Nov 2011

          Pe scurt: da, sper ca cititorii nostri sa ia o decizie mai buna si sa inteleaga macar putin mai bine tehnologiile din spatele acronimelor. Nu putem cuantifica, dar speram ca macar am starnit interesul pentru o mai buna intelegere.

          Reply
    • popas pe 24 Nov 2011

      MOnitoarele CRT au urmatoarele dezavantaje:
      - greutate mare
      - dimensiuni mari
      - consumatoare de energie
      - sunt iradiante (emit radiatii)
      - denatureaza prin curbare liiniile afisate
      - la rate de refresh<70 Hz prezinta fenomenul de palpaire a imaginii
      - cost ridicat vs tehnologii concurente descrise in articol
      Toate aceste dezavantaje au desfiintat tehnologia respectiva.
      Cat despre calitatile de culoare ale CRT, se pare ca OLED depaseste din avion CRT-ul. Citeste aici: http://provideocoalition.com/index.php/editingpost/story/the_crt_replacement_is_here.._finally/P1/
      Se prezinta un monitor OLED care prezinta un contract mai bun decat un CRT Sony.
      Decat o cutie palpaitoare care ma iradiaza si imi strica ochii, si care imi ofera un rosu putzintel mai rosu decat imi ofera un ecran IPS, prefer IPSul.

      PS: fenomenul de palpaire apare la frecvente < 70 Hz; la 75 Hz e deja OK, iar la 85 Hz nu mai simti diferenta intre 75 si 85.

      Reply
    • zeltera pe 24 Nov 2011

      Foarte util comentariul tau, la fel ca si tot articolul. Cu totul intamplator sunt in cercetari pentru achizitionarea unui televizor, si inca nu stiu ce sa imi iau. Acest articol (plus comentariile) imi vor fi de un real folos.

      @Nyk as aprecia un pic de ajutor in alegerea pe care trebuie sa o fac. Daca vrei sa ma ajuti intra pe blogul meu si lasa-mi intr-un comentariu o adresa de email unde sa pot lua legatura cu tine. Multumesc.

      Reply
      • Milu pe 25 Nov 2011

        Nu demult, in televizoare se foloseau ecrane cu:
        - IPS, eIPS sau sIPS, in cazul LG. De obicei nu se specifica acest lucru, insa unghiul de vizibilitate ‘demasca’ acest lucru. LG fabrica multe dintre ecranele folosite in monitoare, atat TN cat si IPS, inclusiv pentru alti producatori (Dell, Benq, Asus, etc).
        - PVA in cazul Panasonic (este precizat de obicei destul de clar la specificatii)

        Alti producatori nu stiu ce pun in TV-uri, am auzit ca Samsung foloseste o tehnologie care nu este IPS si nici PVA, insa are contrast mare si nivel de negru bun.

        N-am reusit sa identific nici un TV cu ecran TN pana in prezent.

        Reply
    • Torax pe 25 Nov 2011

      Macbook-urile folosesc un TN precalibrat. Nu ca ar fi rau sau ceva, dar ai lasat de inteles ca macbook-urile folosesc IPS. CinemaDisplay-urile si Imac-urile folosesc IPS.

      Reply
  • DanielS pe 24 Nov 2011

    Simplu, structurat, esential. Am citit, am inteles, am retinut. Multumesc autorului.

    Reply
  • Lucian* pe 24 Nov 2011

    Interesant.
    A fost o adevarata experienta deja-vu.
    Mai apucasem sa trec printr-un training de LCD-uri la o fabrica de langa Siemens si am apucat sa intru si in vreo 6 fabrici de LCD-uri din China (Omron, Hosiden, Wintek, etc).
    Partea “funny” este cand ti se spune ca cel mai important lucru intr-o asemenea fabrica este sticla, procesele de spalare si presiunea aerului din halele de productie si cel mai “distractiv” este ca in unele fabrici, unii muncitori lucreaza 12 ore pe zi/7 zile pe saptamana in combinezoane, cu masti si manusi. Nici nu vreau sa ma gandesc ce inseamna sa ai o nevoie fiziologica. Iti ia lejer 15-20 de minute numai ca sa te echipezi si inca vreo 10 minute ca sa ajungi la locul de munca pornind din vestiare si trecand obligatoriu prin dusurile de aer care indeparteaza praful si scamele de pe tine.
    Partea cu adevarat interesanta in industria asta este ca nu exista un standard bine stabilit de fabricatie desi produsul final este identic.
    Exista diferente vizibile in tehnologia de fabricatie care difera de la companie la companie. Cam fiecare companie, intr-un fel sau altul, a reinventat roata intr-unul dintre multiplele procese de spalare, taiere a sticlei, trasarea ITO-urilor, umplerea in vid cu cristal lichid, sigilare si taierea individuala a LCD-urilor.
    Poti vedea de la roboti care pun IC-ul pe sticla (chip on glass)si lipesc polarizatoare pe sticla, pana la oameni care tesesc, in mod manual pe un disc de slefuire, muchiile vreunui TN grosolan de sticla folosit la vreo imprimanta sau cine stie ce alt produs electronic ieftin.
    Dupa ce treci prin fabricile astea incepi sa intelegi ca dezvoltarea aceea enorma din China are un pret dur. Legea este super relaxata cu orele suplimentare si asigurarile sociale, medicale si pensia este ca si inexistenta.
    Tehnologia arata superb si ne-o permitem pentru ca altii nu trebuie sa si-o permita.
    Dupa ce intri intr-un dormitor de muncitori chinezi incepi sa vezi zidul de beton din spatele tencuielii frumoase.

    Reply
  • Mihai pe 24 Nov 2011

    Felicitari pentru articol!

    E pacat ca marile magazine online de la noi nici nu se sinchisesc sa filtreze produsele pe TN/IPS la categoriile de monitoare ba din contra pun filtre pe niste caracteristici care nu au nimic de-a face cu performantele reala.
    Vezi 2ms (si in paranteza GTG) adica “gray to gray”, iar timpul de la black la white si inapoi poate este de 12-25 ms adica caracteristica reala :) )

    Si eu recomand achizitia unui monitor IPS chiar daca e mai costisitor DAR mare atentie au aparut pe piata si derivate exact cum se spune in articol care nu au nimic in comun cu cea ce inseamna calitatea unui panel modern IPS.

    Concret, ce nu recomand eu:
    - e-IPS de la Dell (e=economy) e un IPS pe 6 biti slabutz ..pixelat etc.. mai bun ca un TN dar nu cine stie ce…

    Ce recomand:
    - H-IPS de la NEC (modelele cu uxi si uxi2 in coada)
    - p-IPS (seria noua de la NEC pe 10 biti se cam vede cu ochiul liber diferenta fata de H-IPS)

    Eu folosesc de 3 ani un 2090uxi la care nu am nimic de reprosat.

    Reply
    • Torax pe 25 Nov 2011

      Dell vinde si niste IPS-uri excelente. Au un model care imparte acelasi panou ca CinemaDisplay-ul de la Apple, insa care e calibrat mai “acãtãrilea”. Ai putea sa adaugi la lista ta si Eizo.

      Reply
  • Sylwwer pe 25 Nov 2011

    Un articol deosebit, chiar aveam nevoie de aceste informatii.
    Ce monitoare IPS aveti ?? ce recomandati va rog?

    Reply
  • Arbait pe 25 Nov 2011

    Nimic despre ecranele eINK color – eINK Triton?
    http://www.wired.com/gadgetlab/2010/11/how-e-inks-triton-color-displays-work-in-e-readers-and-beyond/

    jetBook Color, primul ereader cu aceasta tehnologie este deja pe piata de citeva luni bune. Prima aparitie: in Rusia!

    Reply
  • Milu pe 25 Nov 2011

    Nu ati facut mentiuni despre latenta pe care o au diversele tipuri de panouri. Ar trebui mentionat ca ecranele TN si IPS, iar la o oarecare distanta urmeaza PVA. Daca se mai aplica si post-procesare imagine, aceasta latenta (input lag) poate creste.

    Reply
    • Milu pe 25 Nov 2011

      Corectez eroarea: Ar trebui mentionat ca ecranele TN si IPS _au cel mai scurt timp de raspuns_, iar la o oarecare distanta urmeaza PVA.

      Reply
  • Dan pe 25 Nov 2011

    Nu ati spus despre eink color. Oare se poate detalia?

    Reply
  • Camere supraveghere pe 07 Aug 2013

    Un ecran IPS la un telefon smart inseamna o culoaremai buna sa o rezolutie mai buna

    Reply
  • mcjohn pe 14 Aug 2013

    Vreau să cumpăr un smartphone.
    Am găsit un LG cu display IPS.
    Să-l iau ?
    E mai bun faţă de cel LCD ?
    Consumul de curent e mai redus ?
    Vizibilitatea ecranului este aceeaşi din unghiuri diferite ?
    Am văzut la Samsung Young, culorile se modifică dacă se schimbă unghiul din care e privit.

    Reply
  • Radu pe 17 Sep 2013

    Tehnologiile sunt total diferite insa Super Amoled si Amoled consuma mai putin decat un panel IPS/SIPS/MVA.Oricum Super Amoled este totuna cu Amoled (S este de la Samsung) dar tehnologia este la baza OLED Organic Light Emiting Diode.

    Reply

Lasați un comentariu

* necesar
* necesar (confidential)
. Prin completarea acestui formular, sunteți de acord cu termenii și condițiile site-ului