Design

Discreția ca stil arhitectural – Bogdan Babici

scris pe 03 Apr 2012 de Dragoș Aliciu 18483 vizualizări
Design - Bogdan Babici2

Valoarea estetică a unei clădiri nu ține întotdeauna de cât de mult se remarcă ci dimpotrivă, de modul în care se confundă cu mediul. Bogdan Babici este unul dintre arhitecții pentru care orgoliul profesional este subordonat esteticii. Studiul de caz: Atra Doftana, pensiunea de design îngropată.

Venind dinspre Comarnic, Atra Doftana nu se vede decât atunci când mașina oprește în parcarea de pe acoperișul ei. Pensiunea e ascunsă de un deal care o împinge către lacul Paltinu într-o parte, ferind-o de zgomotul localității în cealaltă. Dar la intrare, acolo unde în mod normal ar trebui fie o clădire, tot ce apare e un corp de sticlă și scări care coboară spre un spațiu necunoscut.

De fapt, Atra nu este doar acoperită de deal ci construită de-a dreptul în el. Pământul dat la o parte a făcut loc unei pensiuni care iese cu totul din tipicul obișnuit al cazărilor de munte din zona Prahovei. Pentru că e ridicată în interiorul unui mal de pământ. Și pentru că, prin comparație, arată mult mai simplu decât orice s-a mai făcut până acum în domeniul turistic.

Intrarea în Atra Doftana se face din parcarea de pe acoperișul clădirii / Foto: Atra Doftana

„Întotdeauna pun pe planșetă doar ce sunt sigur că se poate construi până la capăt“, spune arhitectul proiectului Atra. Bogdan Babici și-a început formarea profesională în cadrul unui internship atipic, la mii de kilometri de București. A avut șansa ca prima firmă pentru care a lucrat vreodată să fie Cesare Pelli, o vedetă a arhitecturii mondiale. Biroul din New York are în portofoliu recordul de înălțime Petronas Towers în Kuala Lumpur, clădirea Internațională Finance Center în Hong Kong sau Aria Resort Casino din Las Vegas. La doar 26 de ani Bogdan Babici lucra alături de profesioniști care construiseră zeci de clădiri impresionante, răspândite peste tot pe glob. Avea ocazia de a-l cunoaște personal pe Cesare Pelli, fondatorul companiei, de a discuta față în față cu somități ale arhitecturii precum Richard Meier, Rafael Moneo sau Tadao Ando, într-un mediu care stimula creativitatea și profesionalismul în aceeași măsură.

VIDEO ____________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

Din același loc înțelegea și nevoia pentru simplificare. „Atunci când proiectezi un bloc care urmează să fie construit în China, finețurile nu te mai preocupă în aceeași măsură. La construcție, eroarea poate să ajungă și la jumătate de metru față de plan și atunci atenția ta merge către a fi extrem de clar și precis în ceea ce vrei să exprimi. De aceea, și acum prefer să fac o arhitectură în limita în care eu, ca arhitect, pot controla echipele de lucru, inginerii, șefii de șantier și muncitorii. În limita a ce se poate construi.“, spune arhitectul. În viziunea lui, meseria este o perpetuă căutare a eficienței, o perfecționare continuă spre a realiza cât mai mult prin mijloace reduse la minimum.

Casa D

Vorbește de minimalism ca despre o „limitare auto-impusă, asumată“, dar chiar și așa, Bogdan Babici este un arhitect care lasă în urmă lucrări spectaculoase. Clădirile sale nu au nici dimensiunea zgârie-norilor americani și nici impozanța lor, dar la o analiză mai atentă fiecare dintre ele conține un experiment dozat cu atenție. Pentru o casă bucureșteană, provocarea a venit din decuparea colțurilor unei forme rectangulare regulate, în cadrul sălilor de sport pe care le-a proiectat a fost vorba de modularitatea construcțiilor iar la Atra, ideea de a da tuturor camerelor spre priveliștea lacului prin îngroparea construcției e o realizare cel puțin interesantă.

Casa D / Autori: Bogdan Babici, Bogdan Brandiburg / Foto: Cosmin Dragomir

Înaintea stagiului de formare, Babici era preparator la Facultatea Ion Mincu din București. După nouă luni de lucru la Cesare Pelli revenea în România pentru a înființa Tecon, locul în care avea libertatea să-și descopere propriul stil de a face arhitectură. Cu experiența americană în gând la Tecon sunt angajați aproape numai studenți sau absolvenți tineri ai facultăților din domeniu. Bogdan Babici speră ca ei să evolueze și, plecând de la firma care i-a format, să disemineze un anumit mod de a face arhitectură.

Clădire de birouri str. Mihai Eminescu / Autori: Bogdan Babici, Lucian Simion / Foto: Cosmin Dragomir

Abordarea pe care tinerii arhitecți o învață ține nu numai de estetica unei clădiri ci și de modul în care ea se raportează la ce o înconjoară. Proiectele desenate de Bogdan Babici tind să se muleze pe locul în care sunt ridicate, fără a ieși cu nimic în evidență la o primă vedere. În exterior, arhitectura trebuie să fie compatibilă cu mediul, în interior, proprietarul este cel care decide limitele. „Se vorbește mult despre anturaj în rolul educației unui individ, dar nu se ține cont că arhitectura e unul dintre cei mai importanți vectori din educația unei persoane.“, consideră Babici. Clădirile în care ne ducem viața influențează decisiv modul în care relaționăm, starea de spirit și, per ansamblu, calitatea existenței unei persoane. Iar același lucru se întâmplă și la nivelul unei comunități. „Arhitectura poate fi ca un zgomot de fond, ca o durere de măsea sau dimpotrivă. Sunt chestiuni de ordin tehnic, temperatură, umiditate sau pur și simplu de percepție psihologică asupra spațiului.“ Dincolo de cunoștințe despre calitățile materialelor, noțiuni despre construcții și proiectare, arhitectul modern ar trebui să fie un bun psiholog și un sociolog talentat.

Pentru România lucrurile ar trebui să fie cu atât mai interesante cu cât nevoia de clădiri de calitate este extrem de ridicată. „Chiar și în perioada comunistă, pe baza unui sistem de dezvoltare adeseori forțat, nu s-a construit totul. Dincolo de asta, enorm de multe construcții trebuie refăcute, readuse la nivelul de performanță contemporan. Țara noastră are șansa de a manifesta din nou avântul din perioada interbelică și antebelică în care, pe fondul lipsei de clădiri, a avut înțelepciunea de a angaja arhitecți extrem de valoroși.“ Bogdan Babici consideră că multe dintre construcții ar trebui demolate și înlocuite, dar asta doar în momentul în care comunitatea simte nevoia. Valoarea practică precum și cea estetică a unei construcții se stabilește după o perioadă de timp mai lungă. În definitiv, e vorba de apartenență: a arhitecturii către oameni și, în aceeași măsură, a oamenilor către arhitectură.

Atra Doftana / Autori: Bogdan Babici, Alexandru Maftei Co-autor: Bogdan Brandiburg / Foto 1: Atra Doftana, Foto 2: Cosmin Dragomir

Înconjurată de zăpadă și copaci complet scuturați de frunze, Atra Doftana se confundă ușor cu peisajul, spre disperarea colegei care încearcă să o găsească prin obiectivul camerei de filmat. S-a mers pe ideea unei conjugări între natură și arhitectură, o soluție care ajunge să le pună în valoare pe amândouă fără a dăuna nici uneia. Valoarea unui proiect precum Atra nu poate fi analizată decât în ansamblul natural din Valea Doftanei. Echilibrul din spatele construcției ar putea fi însă un exemplu util și pentru alte proiecte.

5 comentarii

  • dorin valeriu pe 04 Apr 2012

    Superb !!!

    Reply
    • abur pe 04 Apr 2012

      Subscriu parerii de mai jos. E superb dar nu mi se pare deloc integrat in mediul natural, dar eu nu sunt “estetician”…

      Reply
      • Codruta pe 04 Apr 2012

        Corect! “Casa integrata in peisaj” este una unde mergi pe “acoperis” cascand gura la floricele si tufisuri, pana esti pe punctul de a cadea in dreptul intrarii – cum am patzit eu in Danemarca >:)

        Reply
  • pehash pe 04 Apr 2012

    O idee buna copiata prost. Un morman de fier si unghiuri ascutite intr-un peisaj ca ala? Pas.
    De fapt semnatura arhitectului pe cladirea aia de birouri din Bucuresti, in mijlocul unui cartier de case vechi, dupa cum se vede si din poza, spune tot.

    Reply
    • Oana pe 29 Jun 2012

      Arhitectul proiecteaza ce i se cere si unde i se cere de catre client, nu unde vrea el, deci nu e vina lui ca in mijlocul cartierului de case vechi se construiecte o cladire de birouri.

      Reply

Lasați un comentariu

* necesar
* necesar (confidential)
. Prin completarea acestui formular, sunteți de acord cu termenii și condițiile site-ului