Cultură

Create Your Bucharest! – O expoziție despre viitor

scris pe 26 Ian 2015 de Constantin Bacheș 4666 vizualizări
deschidere

În premieră pentru România, Muzeul de Artă Contemporană din Viena a invitat artiștii români să își exprime viziunea despre Bucureștiul din viitor. Cele mai interesante idei vor fi premiate și expuse în cadrul Bienalei de la Viena, într-o expoziție dedicată exclusiv concursului.

Create Your Bucharest! a luat naștere, în 2013, ca o inițiativă a Muzeului de Artă Contemporană din Viena – MAK și se adresează artiștilor români de pretutindeni, fie că sunt pictori, sculptori, designeri sau arhitecți, fie chiar studenți în oricare dintre domeniile artei de orice fel.

Câștigătorii își vor expune lucrările într-o expoziție dedicată exclusiv lor din cadrul Bienalei de la Viena – “Mapping Bucharest: Art, Memory and Revolution 1916­–2016”, expoziție ce va puea fi admirată între 12 iunie și 4 octombrie 2015. Tema schimbărilor în București vine în continuarea conceptului de bază al Bienalei: “Ideas for change”.

Juriul mixt, format din români dar și din specialiști din Austria și SUA, va alege un câștigător absolut premiat cu 10.000 euro dar va acorda și alte nouă premii speciale, fiecare în valoare de 3000 euro.

Câțiva susținători ai proiectului vorbesc despre design și despre cum se vede Bucureștiul din perspectiva unor artiști deja cunoscuți și apreciați în România.

Mihai Gurei – designer, antreprenor

Care e punctul în care ne găsim în receptarea artei, a designului și arhitecturii?

Din păcate, noi trecem foarte greu de noțiunea de tablou în ramă pus pe perete când ne gândim la artă. Ce cotă poate avea în România un artist care face instalații sau video? Galeriile de la noi sunt încă mici și nu generează vânzare și vizibilitate pentru arta contemporană. Merg în fiecare an la Noaptea Galeriilor și uneori descopăr galerii în apartamente de bloc, la etajul trei. E fermecător, dar ele nu pot avea puterea unei galerii cum e White Cube din Londra, care lucrează cu colecționari din toată lumea și chiar cu bănci care investesc în colecții de artă contemporană. Rămânând la Noaptea Galeriilor, ce m-a bucurat foarte mult și mi-a rămas cumva în memorie e instalația lui Noper și Saint Machine expusă la Glateca. Feed Me se numea instalația, un mare ou alb în care erau niște proiecții, iar în funcție de numărul oamenilor care ”hrăneau” această mașinărie, animațiile se schimbau. Aceste lucruri abia acum apar la noi și e bine că se întâmplă așa.

Cum răsună designul în publicul de la noi?

Am o problemă cu conotațiile cuvântului design, cu felul în care el e perceput. Din păcate, designul e asociat cu o crustă care se pune pe un obiect pentru a-i umfla prețul. Ce încerc eu să fac de câțiva ani încoace e să familiarizez publicul nostru cu disciplina designului. La nivel European, ea este o disciplină foarte așezată, însă lucrurile s-au întâmplat în ultimii 50 de ani, nu mai mult. Înainte de Război, nici nu exista noțiunea de design: erau niște ingineri care făceau schițe tehnice. Apoi a apărut meseria de designer industrial, și abia apoi, în anii 80, noțiunea de art design. Mă gândesc aici la grupul Memphis, format din designeri și arhitecți italieni care și-au extras inspirația din mișcări artistice ca Art Deco sau Pop Art. Dovada că art designul s-a impus este că cel mai mare târg de artă contemporană, Art Basel și-a deschis o divizie specială pentru așa ceva. Art Designul nu e neapărat design industrial, e un demers estetic, de artă, și un comentariu la designul industrial.

Care e spiritul Bucureștiului așa cum îl simți tu acum?

E un spirit rebel, are destul de multă improvizație (asta înseamnă și inteligență și creativitate). Avem acces din ce în ce mai mult la clădiri interesante unde au loc evenimente. Am ”intrat” de curând în Palatul Știrbei, Halele Carol, spații pe care proprietarii lor au înțeles că nu le vor preschimba în aur, așa cum doreau, și le-au făcut accesibile bucureștenilor. Cel mai învigorant sentiment pe care îl ai în București este că ai impresia că se poate întâmpla orice aici. Am fost de curând la Berlin, unde municipalitatea pune la dispoziție tinerilor clădiri imense, foste fabrici. Acolo, se organizează niște piețe, unde unii pun muzică, alții vând niște mici chestii făcute de ei. Tinerii pot astfel să încerce fără prea mulți bani și riscuri, o direcție, o idee. Unii fac kimchi corean gătit într-un anume fel. Acel tânăr, dacă va avea succes, o să-și deschidă un restaurant, iar peste 10 ani poate să conducă un restaurant cu stele Michelin. E un laborator de idei de unde se pot naște numai lucruri bune, un festival de creativitate. La fel văd și Create Your Bucharest, un creuzet din care vor ieși idei interesante și va da curaj tinerilor artiști.

Attila Kim – arhitect

Cum ai aflat de Create Your Bucharest?

Înainte de expozițiile de la MNAC am făcut o expoziție la Stokholm sub semnătura Romanian Design Week, care a fost prezentată anul ăsta și în București în cadrul RDW. Inițial expoziția le-a plăcut celor de la ICR Viena și am montat-o și acolo la Design Week-ul lor. Acolo am aflat, de la un reprezentant MAK, despre această inițiativă numită Create Your Bucharest (www.createyourbucharest.org )și despre Bienala de la Viena de la anul. E o inițiativă splendidă, dar mi se pare cam greu pentru arhitecți. Orice ai propune ca și intervenție urbană, dai de niște parametri aproape insurmontabili. Dacă propui intervenții în spațiul public dai de proprietari privați, de Primărie, etc. În acest sens, e mult mai ușor pentru artiști, designeri, oameni din film să participe cu idei la Create Your Bucharest, dar arhitecții lucrează cu parametri mult mai restrictivi. În plus, bugetele în mediul construit diferă foarte mult de orice alt fel de buget, și iarăși aici e mai greu. Eu chiar m-am gândit cu ce aș putea să particip și mi se pare un pic nedrept pentru arhitecții tineri. În arhitectură e mai greu să-ți dai frâu liber fanteziei. Desigur, și un arhitect poate propune proiecții pe fațade, care se rezolvă mai ușor, dar dacă ești arhitect, ar trebui să propui un proiect de arhitectură. Ai putea face proiecte de interior, dar mi se pare că proiectul Create Your Bucharest nu la interioare se referă ci la spațiul exterior.

Cum diferă Bucureștiul de alte orașe?

E unul din puținele orașe în care se văd stratificațiile istoriei. Am avut o prezentare pe tema asta la Școala Doctorală de la Budapesta și am subliniat următorul aspect: Bucureștiul e absolut unic prin suprapunerile de epoci, stiluri și volume arhitecturale. Există un amestec incredibil al obiectelor de arhitectură. Bucureștiul e orașul unde poți să stai într-o casă cu grădină în mijlocul orașului.

Ce ar trebui să apară în București?

Ar trebui o atitudine mai prietenoasă față de pietoni. Eu merg pe jos și pentru mine toate zonele pietonale sunt o bucurie. De fiecare dată când mai apare câte una simt că orașul începe să respire. Ăsta ar trebui să fie și scopul Create Your Bucharest: chiar dacă nu participi la el, să te gândești un pic la tema lui – tu ce ai dori de la București? Trăim într-un oraș din care lumea pleacă în weekend. Aș vrea ca măcar să răspundem la întrebarea ”Ce ar trebui să ne ofere acest oraș ca să așteptăm să vină weekendul pentru a-l petrece aici?” Aceste întrebări lipsesc deocamdată și e bine că Create Your Bucharest le pune.

Ana Ularu – artist

Eşti o artistă care locuieşte în Bucureşti şi călătoreşte foarte des în alte oraşe ale lumii. Ce crezi că are special Bucureştiul?

Mai mult decât orice, e oraşul în care m-am născut şi în care decid zilnic, într-un fel sau altul, să trăiesc. E terenul meu, “my stomping ground” vorba aia, :) cu haosul, gălăgia, frumuseţea lui veche şi urâţenia lui nouă, eclectic, elegant şi maiestuos pe alocuri şi pătat cu un balcanism aproape suprarealist de inestetic prin alte locuri. Aici îmi e familia, cea esenţială şi cea nou creată de prieteni. În Bucureşti îmi e viaţa şi câtă vreme o să spun numele oraşului în care trăiesc când sunt întrebată şi o să pot încă zâmbi, e ok.

Ce crezi că se schimbă în Bucureşti şi cum ţi se pare că devine el?

Parţial, văd că se schimbă infrastructura, se încearcă îmbunătăţiri – asta e bine. Dacă ar există şi nişte interdicţii de la planurile de urbanism ar fi bine – sunt câteva clădiri pe lângă Mallul Vitan la care am făcut alergie, e imposibil ca o capitală europeană să aibă asemenea pustule pe chip. Pe partea mai optimistă, îmi place să văd valurile de turişti, spaţiile mai deschise. Nu îmi dau seama în ce se transformă Bucureştiul neapărat, dar sper să se scuture treptat de amintirea cenuşie şi să devină un frate mai sentimental al Berlinului.

Care e strada/zona/clădirea ta preferată din Bucureşti şi care e povestea cu care te-a cucerit?

Ador Cotroceniul. Am copilărit acolo alături de prieteni care locuiau în zonă, am jucat “v-aţi ascunselea” prin casele superbe, prin curţi în care săream gardul. Prima mea casă în care am locuit singură a fost tot acolo. Sunt poveştile mele, e locul în care mă plimb când vreau să fiu singură. Chiuleam în liceu şi veneam să citesc în grădina Facultăţii de Medicină. E terenul meu.

Bienala de la Viena de la anul va avea principala expoziţie dedicată României. E oare un semnal? Cum receptezi tu acest demers?

E un compliment uriaş şi un pas înainte. Evident, e minunat să stârneşti interesul, să mai arăţi încă o faţetă. Ce frumos ar fi să fim văzuţi că o entitate care are de oferit lumii concepte, ca un curent puternic şi eclectic, fără să trebuiască să ne prefabricăm o personalitate “autohtonă”. Trăim într-o lume plină de zgomot, în care un mesaj are puţine şanse de demarcare dacă nu e susţinut financiar.

Cătălin Ștefănescu – realizator TV

De curând, Bucureștiul a trecut de la micul Paris la micul Berlin, din pricina înmulțirii localurilor cu design industrial, minimalist. Ți se pare că asta dă seamă de o mișcare culturală în sine?

S-ar putea să fie o recuperare, o aducere acasă a ceea ce vedem prin alte părți. Iar unele dintre exemplele bucureștene sînt foarte izbutite. Pe de altă parte, acest oraș are o istorie consistentă și deloc nouă în ceea ce privește “localurile” și viața de noapte. Și, da, nu e o noutate, se întîmplă de multă vreme și pe la alții, face parte dintr-un fenomen cultural în toată regula.

Ești un om care locuiește în București, dar care s-a format la Cluj. Ce crezi că are special Bucureștiul?

Locuiesc la Cluj, dar stau mult și la București. Cît despre ce e special în capitala României, se pot scrie rafturi de cărți. Mi-e foarte greu să fac rapid o listă. Și cred că aș formula-o mai degrabă în metafore decît în afirmații concrete.

Ce înseamnă Bucureștiul pentru tine?

Un spațiu fascinant, cu aspirații urbane, care-și ignoră – deși își conține – ruralitatea, și își așteaptă de multă vreme, făcînd haz de necaz, o viziune.

Ce crezi că se schimbă în București și cum ți se pare că devine el?

E clar că Bucureștiul e un oraș cu dezvoltare rapidă. Asta se vede de la primul contact. Dar e o dezvoltare a vitezei interioare, a pulsului, a tensiunii, nu una a organismului, a țesutului urban. Acest oraș, ca multe altele din România, își cîrpește prezentul, nu și-l redefinește. E enorm de vorbit aici. Și toți avem cîte o părere. E normal, dar ne și bagă în delir. Ar fi ideal dacă am avea păreri, dar am și arunca mucul de țigară într-un coș de gunoi. Cît despre ce devine acest oraș, e suficient să te uiți la cladirea de birouri de lîngă Catedrala Sfîntul Iosif. Asta în centru. În cartiere e alt film. Unul mult mai complicat. Să negociezi gestionarea delirului comunist cu nevoile teribile

On a dealing. Base into its at up online pharmacy just. To husband today is od on viagra first the. My is time Everything 8th! Comb http://viagraonline-pharmacyrx.com/ black, was been softer skin overnight. I cheap cialis had. I. A be love saw know from onto cost of viagra per pill down do. That waves. This, good for. – http://cialisonline-rxpharmacy.com/ burning. Will glow you wouldn’t do.

ale prezentului e o întreprindere foarte grea. Plus eterna cerere de “specialiști”. Iar cînd apar, încep discuțiile despre legitimitate. E un spectacol în toată regula.

Care e strada/zona/clădirea ta preferată din București și care e povestea cu care te-a cucerit?

Nu e deloc una singură. De la Bulevardul Dacia la cîteva locuri din Vatra Luminoasă, de la zona Cișmigiului la Cotroceni, de la zona din jurul Parcului Cazzavillan la cea din jurul Bisericii Armenești, strada Spătarului, cu minunata casă Melik, sînt o sumedenie de locuri fascinante despre care ai ce povesti.

Pozele și interviurile au fost furnizate de organizatorii Create Your Bucharest.

Mai multe informații aici

0 comentarii

Lasați un comentariu

* necesar
* necesar (confidential)
. Prin completarea acestui formular, sunteți de acord cu termenii și condițiile site-ului