Red Bull Stratos: sărituri de dincolo de cer

Până în prezent, numărul persoanelor care au sărit cu parașuta de la o altitudine de peste 30 de kilometri este extrem de mic. Urcarea aproape de limita spațiului cosmic, este extrem de dificilă, iar coborârea “directă”, cu parașuta, este considerată extrem de riscantă chiar și de parașutiști militari antrenați. În luna martie o echipă va încerca să bată recordul actual, de 31,333 metri, și să marcheze unul nou: prima persoană care a zburat cu o viteză supersonică folosind doar forța gravitațională.
Pe 16 august 1960, căpitanul Joseph William Kittinger a intrat în istorie după ce s-a aruncat din gondola unui balon cu heliu de la o altitudine de 31,333 de metri, în cadrul unui program de testare a sistemelor de salvare pentru piloții care zburau în stratosferă la bordul avioanelor de spionaj. 52 de ani mai târziu, recordul său de altitudine, durată (4 minute și 36 de secunde de cădere liberă) și viteză (988 km/h) este încă neatins.
În martie 2012, echipa Red Bull Stratos a început primele teste pentru depășirea recordului înregistrat de Kittinger, folosind metode destul de asemănătoare. Austriacul Felix Baumgartner va sări dintr-un balon cu heliu de la o înălțime de 36,576 metri, cu 5 kilometri mai sus decât recordul actual. La fel ca piloții din anii ’60, Baumgartner va purta în timpul săriturii un costum presurizat, cu un aspect similar echipamentelor purtate de cosmonauți și cu performanțe similare.
Dacă săritura va fi un succes și parașutistul va supraviețui căderii și boom-ului sonic asociat depășirii vitezei sunetului în timpul căderii, echipa va stabili un record care are toate șansele să domine clasamentul pentru mulți ani de acum încolo. Primele teste au început pe data de 15 martie, când Baumgartner a sărit cu succes de la o altitudine de aproape 21,000 de metri, iar înainte de saltul cel mare va mai urma o rundă de teste, de această dată de la o altitudine de puțin peste 27 de kilometri.
Testele la aceste altitudini sunt extrem de importante, deoarece odată trecut de “limita Armstrong”, parașutistul nu mai este supus în aproape nici un fel regulilor de la suprafața Pământului. Limita este situată la o altitudine de 19 kilometri și reprezintă punctul dincolo de care un om nu poate supraviețui într-un mediu nepresurizat. Presiunea atmosferică la această altitudine este atât de mică (0.0618 atmosfere), încât apa fierbe la temeperatura corpului uman, iar respirație neasistată nici măcar nu intră în discuție.
Kittinger, acum în vârstă de 83 de ani, este unul dintre coordonatorii proiectului Stratos, iar progresul proiectului poate fi urmărit pe redbullstratos.com.
Poate
31.333
36.576
21.000
Ca asa, de la 36,576m mai sare omu’….
Alex
E scris bine in articol. Pentru decimale se foloseste punctul, virgula fiind folosita pentru citirea mai facila a numerelor. La scoala in Romania tot gresit am invatat, la universitate in afara am invatat sistemul corect.
Nu este vorba de gresit sau corect, este vorba pur si simplu de niste conventii care sunt diferite de la o tara la alta. Noi avem ca si conventie separator de zecimale virgula, americanii au punctul.
vezi ca daca tot vorbim de greseli exprimarea ta “avem ca si conventie” nu este corecta, fiindca tu nu faci o comparatie (ex. am ochelari ca si tipul de alaturi). Frica de cacofonie a dus la permanentizarea acestui tip de greseala gramaticala. Poti alege alte exprimari, “Noi avem drept conventie…”, “utilizam ca separator de zecimale”. Altfel ai dreptate cand vorbesti de conventii specifice fiecarei tari.
Felicitari pentru articolul prezentat!
Eu nu inteleg. Bariera sonic implica formarea unei unde de soc, adica diferente bruste in presiune, temperatura, densitate, etc. Din cate stiam eu corpul uman nu poate face fata acestor conditii… Dar poate ca astro-costumul ala il izoleaza suficient de bine. In orice caz, cred ca este un risc enorm pe care nenea si l asuma. Succes!
cred ca va depasi viteza sunetului acolo unde este foarte putin aer si nu va fi nici un bum sonic. Pe masura ce aerul devine mai dens, viteza o sa scada.