Red Bull Stratos: sărituri de dincolo de cer
Până în prezent, numărul persoanelor care au sărit cu parașuta de la o altitudine de peste 30 de kilometri este extrem de mic. Urcarea aproape de limita spațiului cosmic, este extrem de dificilă, iar coborârea “directă”, cu parașuta, este considerată extrem de riscantă chiar și de parașutiști militari antrenați. În luna martie o echipă va încerca să bată recordul actual, de 31,333 metri, și să marcheze unul nou: prima persoană care a zburat cu o viteză supersonică folosind doar forța gravitațională.
Pe 16 august 1960, căpitanul Joseph William Kittinger a intrat în istorie după ce s-a aruncat din gondola unui balon cu heliu de la o altitudine de 31,333 de metri, în cadrul unui program de testare a sistemelor de salvare pentru piloții care zburau în stratosferă la bordul avioanelor de spionaj. 52 de ani mai târziu, recordul său de altitudine, durată (4 minute și 36 de secunde de cădere liberă) și viteză (988 km/h) este încă neatins.
În martie 2012, echipa Red Bull Stratos a început primele teste pentru depășirea recordului înregistrat de Kittinger, folosind metode destul de asemănătoare. Austriacul Felix Baumgartner va sări dintr-un balon cu heliu de la o înălțime de 36,576 metri, cu 5 kilometri mai sus decât recordul actual. La fel ca piloții din anii ’60, Baumgartner va purta în timpul săriturii un costum presurizat, cu un aspect similar echipamentelor purtate de cosmonauți și cu performanțe similare.
Dacă săritura va fi un succes și parașutistul va supraviețui căderii și boom-ului sonic asociat depășirii vitezei sunetului în timpul căderii, echipa va stabili un record care are toate șansele să domine clasamentul pentru mulți ani de acum încolo. Primele teste au început pe data de 15 martie, când Baumgartner a sărit cu succes de la o altitudine de aproape 21,000 de metri, iar înainte de saltul cel mare va mai urma o rundă de teste, de această dată de la o altitudine de puțin peste 27 de kilometri.
Testele la aceste altitudini sunt extrem de importante, deoarece odată trecut de “limita Armstrong”, parașutistul nu mai este supus în aproape nici un fel regulilor de la suprafața Pământului. Limita este situată la o altitudine de 19 kilometri și reprezintă punctul dincolo de care un om nu poate supraviețui într-un mediu nepresurizat. Presiunea atmosferică la această altitudine este atât de mică (0.0618 atmosfere), încât apa fierbe la temeperatura corpului uman, iar respirație neasistată nici măcar nu intră în discuție.
Kittinger, acum în vârstă de 83 de ani, este unul dintre coordonatorii proiectului Stratos, iar progresul proiectului poate fi urmărit pe redbullstratos.com.
Citeste si ...
Alte articole scrise de:
Constantin Barbu
7 comentarii
Lasați un comentariu
Loading...Contrast și ironie în ilustrația digitală
Spațiul negativ dintr-o imagine este adesea folosit pentru a pune în valoare subiectului, iar modul în care este utilizat este considerat de mulți artiști vizuali un element cheie în reușita unei lucrări. Graficianul evreu Noma Bar duce acest concept mai departe și transformă spațiul...
Cel mai important târg de vinuri din România văzut prin ochii unui somelier
Degustarea e o noțiune fundamental diferită de simpla gustare, mai ales într-un domeniu atât de vast precum oenologia. StyleReport.ro a însoțit somelierul unui restaurant la unul dintre cele mai mari târguri de vinuri din țară. Cum vede un profesionist...
Transfăgărășanul va fi folosit pentru promovarea urmatorului model Lamborghini Gallardo
Lamborghini va promova noul model Gallardo LP 570-4 Super Trofeo Stradale, lansat în această toamnă la Salonul de la Frankfurt, prin intermediul mai multor clipuri şi imagini realizate în această săptămână pe Transfăgărăşan, informeaza...
Sibiu Rally România 2018 – O poveste despre mașini clasice, Tissot și cele mai frumoase drumuri din Transilvania
Noua ediție a Sibiu Rally a reunit la Sibiu 50 automobile de colecție pe un traseu care a totalizat 500 de kilometri în trei zile de...
Tissot România 1918 – 2018 – Ceasul Marii Uniri
Tissot lansează primul ceas „Swiss Made” în ediție limitată dedicat României. Modelul special „România 1918 – 2018” sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire și va fi produs în 1918 piese care poartă o misiune...
Tissot, primul ceas oficial al Rugby România
Tissot devine partenerul oficial al Federației Române de Rugby și lansează ceasul oficial al Stejarilor, echipa națională a României - un cronograf dedicat Stejarilor în ediție limitată de 500 de...
-
Ceasuri mecanice la
COSC: Cele mai precise ceasuri mecanice sau doar o iluzie de marketing?
:
Super articol. Raman la ideea ca un barbat ar trebui sa poarte un ceas mecanic, cele pe baterie fiind mai degraba pentru doamne -
Ceasuri mecanice la
De ce am cumpăra un ceas mecanic?
:
Realitatea este ca un barbat ar trebui sa poarte un ceas mecanic. Cele pe quartz sunt pentru doamne -
Fanica la
BMW 640d – O poveste despre status și tehnologie
:
O masina superba cu un motor masiv si design deosebit, sper ca cei de la BMW sa reuseasca sa reinvie acest concept. -
ana la
Noua formă a eleganței Lanvin, prima colecție de ochelari de vedere
:
Cum pot face comanda? -
Loredana irina la
Eton, „the shirtmaker“
:
As dori sa comand online..se poate??
Poate
31.333
36.576
21.000
Ca asa, de la 36,576m mai sare omu’….
Alex
E scris bine in articol. Pentru decimale se foloseste punctul, virgula fiind folosita pentru citirea mai facila a numerelor. La scoala in Romania tot gresit am invatat, la universitate in afara am invatat sistemul corect.
Nu este vorba de gresit sau corect, este vorba pur si simplu de niste conventii care sunt diferite de la o tara la alta. Noi avem ca si conventie separator de zecimale virgula, americanii au punctul.
vezi ca daca tot vorbim de greseli exprimarea ta “avem ca si conventie” nu este corecta, fiindca tu nu faci o comparatie (ex. am ochelari ca si tipul de alaturi). Frica de cacofonie a dus la permanentizarea acestui tip de greseala gramaticala. Poti alege alte exprimari, “Noi avem drept conventie…”, “utilizam ca separator de zecimale”. Altfel ai dreptate cand vorbesti de conventii specifice fiecarei tari.
Felicitari pentru articolul prezentat!
Eu nu inteleg. Bariera sonic implica formarea unei unde de soc, adica diferente bruste in presiune, temperatura, densitate, etc. Din cate stiam eu corpul uman nu poate face fata acestor conditii… Dar poate ca astro-costumul ala il izoleaza suficient de bine. In orice caz, cred ca este un risc enorm pe care nenea si l asuma. Succes!
cred ca va depasi viteza sunetului acolo unde este foarte putin aer si nu va fi nici un bum sonic. Pe masura ce aerul devine mai dens, viteza o sa scada.